Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a spus la „Apel matinal” de la Radio România Actualități că Noul Cod Silvic răspunde la provocările ce necesită gestionare în prezent și a precizat că prin intermediul acestuia, pădurile vor putea fi monitorizate cu instrumente digitale performante.

Noul Cod Silvic, ce a fost adoptat marți, 17 decembrie, de Camera Deputaților, for decizional, răspunde celor trei perspective: de conservare a pădurilor, a economiei şi a vieţii, potrivit ministrului.

„E o veste extraordinară, pentru că am muncit luni întregi la acest nou Cod Silvic. Este pentru prima oară după 15 ani când avem un act normativ care să reglementeze la zi pădurile din România şi care să ţină cont de toate provocările noi de care trebuie să avem grijă acum.

Este o veste extraordinară. A fost adoptat cu o majoritate largă. Cred că au fost patru, cinci voturi împotrivă sau abţineri, dacă îmi amintesc eu bine. Însă, mai important decât bătălia politică, dacă o putem numi aşa, este că acest Cod Silvic pune cumva de aceeaşi parte a baricadei şi societatea civilă, şi industria, şi silvicultorii, şi cele 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc şi care depind, până la urmă, de pădure în fiecare sezon rece.

Spunem noi că împreună cu specialiştii au lucrat două universităţi de profil, Universitatea Transilvania din Braşov şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, două facultăţi de silvicultură, cu specialiştii de la Institutul Naţional pentru Silvicultură şi cu mulţi alţi participanţi.

Lista ar fi foarte lungă să o prezint aici. Spunem noi că avem un Cod Silvic bun. Asta e, dacă ar fi să caracterizez, într-un cuvânt, aş spune - sau în puţine cuvinte - aş spune că e un act normativ care răspunde la provocările pe care le avem astăzi de gestionat”, a spus Mircea Fechet, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Monitorizarea pădurilor, cu ajutorul unor instrumente digitale

De asemenea, ministrul Mediului a spus că Noul Cod Silvic dă posibilitatea folosirii unor instrumente digitale performante pentru monitorizarea pădurii.

„Camerele video de supraveghere reprezintă o astfel de posibilitate şi finanţăm prin PNRR instalarea a 350 puncte de monitorizare video. Ele sunt identificate, sunt agreate împreună cu administorii de fond forestier. Ele vor fi dotate cu trei camere video în fiecare astfel de punct de supraveghere. Una dintre camere va putea să citească inclusiv numărul de înmatriculare a mijlocului de transport.

Discutăm cu colegii despre softul ce urmează a fi folosit, pentru că aceste puncte de monitorizare trebuie să fie inteligente. Camera video, fără a fi ajutată de un om, ar trebui să vadă dacă încărcătura are lemn sau nu şi dacă există lemn în încărcătura mijlocului de transport să încerce o estimare de volum. E o chestiune de noutate, însă nu avem niciun motiv să nu folosim cele mai noi tehnologii şi în materia monitorizării pădurilor.

Aş mai adăuga aici un singur lucru, care poate în legătură cu Codul silvic, însă vă spun că de când avem parteneriatul cu compania Google - şi e o chestiune pe care am făcut-o în prima parte a mandatului meu la minister - şi prin acest parteneriat, toate fotografiile încărcate în SUMAL - SUMAL-ul fiind o aplicaţie de trasabilitate a masei lemnoase - toate acele fotografii sunt în timp real verificate de către experţii de la Google.

Bineînţeles că nu stă nicio persoană să le verifice, totul este făcut cu ajutorul inteligenţei artificiale, şi vă spun că de când avem acest parteneriat au scăzut la jumate amenzile pe care le trimitem celor care transportă lemn din cauza încălcării legislaţiei.

Asta dovedeşte că nu avem niciun motiv să nu folosim şi în materia trasabilităţii lemnului şi în materia monitorizării şi în tot ceea ce ţine de pădurea românească şi aş mai adăuga faptul că România are încă printre ultimele păduri din Europa unde n-a călcat picior de om”, a adăugat el.

Suprafața fondului forestier din România are o tendință ușoară de creștere

Totodată, Mircea Fechet a spus că suprafața fondului forestier din România are o tendinţă uşoară de creştere în ultimii 30 de ani, mai ales în ultimul an, când au fost împădurite cu bani din PNRR suprafețe ce n-au aparținut fondului forestier niciodată sau cel puţin în ultimii zeci de ani.

Ministrul Mediului a precizat că este vorba despre mii de hectare. În prezent sunt gata de contractare aproape 9.000 de hectare, dintre care peste 3.000 au fost deja împădurite anul acesta şi anul trecut. Oficialul a adăugat că este de părere că se va menține tendința.

„Reuşim să plătim nu doar împădurirea, nu doar împrejmuirea terenului, pentru a nu cădea pradă, ştiu eu, turmelor de oi sau de capre în primii ani de viaţă ai pădurii, dar plătim în fiecare an o primă de sechestrare a carbonului, o numim noi, o primă la hectar, în valoare de 456 euro şi din calculele pe care le-am făcut, se pare că înfiinţarea unei păduri astăzi, mai ales pe un teren mai puţin productiv, este o sursă mai bună de venit decât o cultură agricolă.

Repet, mă refer la terenuri degradate, la terenuri slab productive. În niciun caz nu ne propunem pe cele mai bune şi mai fertile terenuri pentru agricultură să înfiinţăm păduri, pentru că avem suficient din celelalte categorii”, a mai spus Mircea Fechet, precizând ulterior că ectorul industriei lemnului şi cu toată industria orizontală pe care o aduce alături acest sector înseamnă 3,5% din PIB-ul României.

Citește și: Noul Cod Silvic, adoptat de Parlament