Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că România a plătit până în prezent un miliard de euro taxă pe plasticul nereciclat. Alte trei milioane de euro au fost plătite, săptămâna trecută, pe Cauza 109 referitoare la depozitele neecologizate de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase.

„Ne întreabă Comisia şi Curtea Europeană de Justiţie, mai nou, de ce nu tratăm deşeurile înainte de a le depozita, pentru că au informaţii că în patru depozite din România se întâmplă chestia asta. În opinia Comisiei, excepţia e legată de acea situaţie în care nu tratezi când, de fapt, ştim cu toţii că în România excepţia e mai degrabă atunci când autorităţile locale îşi fac datoria şi tratează şi stabilizează deşeurile înainte de a le depozita.

Dacă până acum ne-am tot alintat, am tot spus că avem alegeri şi nu putem amenda cetăţenii şi nu putem mări taxa de salubritate, toate aceste lucruri ajung, din păcate, la o scadenţă. Vorbim despre sume foarte mari de bani pe care statul român le plăteşte pe Cauza 109, cu depozitele de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase, neecologizate.

Săptămâna trecută am mai plătit încă trei milioane de euro şi sper să nu greşesc. Plătim milioane de euro, bani cu care am fi putut să nu fi ajuns în această situaţie, erau bani cu care am fi putut să le ecologizăm la timp. Trei milioane de euro par o glumă în comparaţie cu un miliard de euro pe care l-am plătit până acum taxă pe plastic nereciclat.

Asta pare să nu îngrijoreze pe nimeni, nici vreun minister, ca să nu numesc unul anume, însă în situaţia economică în care ne aflăm, eu cred că un miliard de euro pe care România ar fi putut să nu-l fi plătit dacă ne-am fi făcut cu toţii treaba, ar fi făcut o mare diferenţă în deficit şi în investiţii”, a spus Mircea Fechet, potrivit Agerpres.

De asemenea, ministrul Mediului a spus că urmează o discuție referitoare la cine trebuie să plătească astfel de penalităţi: producătorii, primarii sau în continuare statul. Oficialul a precizat că este puțin probabil ca lucrurile să continue așa cum sunt.

„Mi-a venit astăzi o adresă prin care suntem înştiinţaţi că avem o nouă procedură de infringement şi de transpunere a 'Single-use plastic'. N-am apucat să aprofundez subiectul, dar sper că se referă la modalitatea în care am transpus legislaţia, şi nu la modalitatea în care aplicăm legislaţia, pentru că asta ar fi tragic să constate şi Comisia ceea ce noi ştim deja, şi anume că în materia deşeurilor şi în materia gestionării deşeurilor, chiar şi în materia tratării deşeurilor, când legislaţia e bine transpusă, practica ne omoară.

Cu alte cuvinte, şi când stăm bine la capitolul teorie, în viaţa reală dacă mergi la ţară sau la oraş, în materia colectării, în materia sortării, în materia tratării şi până la depozitare, hai să spunem, ca să nu ne facem de râs, că sunt multe lucruri pe care am putea să le îmbunătăţim. Asta se reflectă şi în multitudinea de proceduri de infringement pe care le avem deschise în legătură cu deşeurile”, a punctat oficialul.

Taxa pe plastic, introdusă în anul 2021

Taxa pe plastic sau Contribuţia Naţională pentru Plastic (NPC - National Plastic Contribution) a fost introdusă de Comisia Europeană în anul 2021.

Astfel, Regulamentului UE nr. 2021/770 prevede că suma anuală se calculează pe baza unor previziuni referitoare la cantităţile de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate şi a regularizărilor dintre sumele previzionate şi sumele reale raportate în anii anteriori.

Companiile de reciclare, de salubrizare, organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT), Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), alături de autorităţile centrale discută, joi, pe marginea celor mai importante teme de mediu, în cadrul unei noi ediţii a evenimentului Pria Environment.

Citește și: Ministrul Mediului: Zăcământul de la Neptun Deep trebuie să fie exploatat