Ministrul Apărării susține că avertismentul transmis de Iran la adresa României nu reprezintă o amenințare militară directă și că, potrivit analizelor structurilor specializate.

Potrivit lui Radu Miruță, nu există un risc suplimentar pentru cetățenii români.

Regimul de la Teheran a atras atenția că România ar putea suporta consecințe politice și juridice dacă ar permite Statelor Unite să utilizeze baze militare de pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva sa.

Potrivit șefului MApN, afirmațiile trebuie interpretate în context politic și juridic, nu militar.

„Am văzut o declarație a purtătorului de cuvânt de la Ministerul de Externe iranian, nu de la ministru, nu de la președinte. Acel lucru pe care l-am văzut nu făcea referire la amenințări militare, ci la chestiuni de natură juridică și politică”, a punctat Radu Miruță.

Prezența militară americană, element de descurajare

Ministrul a subliniat că deciziile recente adoptate de Parlamentul României contribuie la consolidarea capacității de apărare a țării și la creșterea nivelului de descurajare în fața eventualelor amenințări.

„Ceea ce Parlamentul a votat acum o săptămână este un element care sporește capacitatea de apărare a României și mărește gradul de descurajare al celor care s-ar uita poate interesați să atenteze la siguranța națională”, a declarat Radu Miruță.

În același context, ministrul a precizat că prezența militarilor americani în România nu crește riscurile de securitate, ci dimpotrivă contribuie la întărirea securității regionale.

„România nu este parte a conflictului”

Radu Miruță a explicat că instituțiile românești monitorizează constant evoluțiile de securitate și că nu există informații privind amenințări directe la adresa României.

„Din analizele pe care structurile specializate din România le au, nu există un risc suplimentar asociat neapărat românilor. Evident, există riscuri de atentate sau atacuri teroriste în lume, acolo unde s-ar putea afla și cetățeni români, dar nu există indicii privind amenințări directe”, a spus ministrul.

El a amintit și rolul sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu, despre care a afirmat că reprezintă o garanție importantă pentru securitatea României.

Ministrul Apărării a mai anunțat că o parte importantă din bugetul ministerului este destinată modernizării armatei. Potrivit acestuia, aproximativ 38% din bugetul MApN este alocat programelor de înzestrare, iar programul SAFE include 21 de proiecte noi de dotare militară.

Avertismentul iranian a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmaeil Baghaei, care a declarat că implicarea unor state în operațiuni militare împotriva Iranului ar putea atrage responsabilitate internațională.

„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a afirmat oficialul iranian.

”De pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a subliniat Radu Miruţă.

Reacția MAE

Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat, precizând că România nu este parte a conflictului, iar prioritatea autorităților rămâne susținerea eforturilor diplomatice pentru de-escaladarea tensiunilor.

MAE a reamintit că acordul bilateral de acces semnat în 2006 permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din România, iar țara găzduiește de peste un deceniu capabilități de apărare antirachetă.

Totodată, diplomația română a cerut Iranului să înceteze atacurile care, potrivit oficialilor de la București, „pun în pericol vieți omenești și contribuie la degradarea securității și economiei globale”.