Mare parte dintre cetățenii europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță, în timp ce nouă din zece spun că statele UE ar trebui să fie mai unite în fața amenințărilor globale și își doresc ca blocul să aibă o voce mai puternică, arată Eurobarometrul comandat de Parlamentul European.

Într-un moment marcat de tensiuni geopolitice tot mai puternice, cetăţenii se tem din ce în ce mai mult pentru viitorul lor şi doresc ca UE să acţioneze unitar şi ambiţios.

Instabilitatea geopolitică are un impact major asupra percepţiilor europenilor.

Majoritatea (52%) declară că sunt pesimişti în legătură cu viitorul lumii, 39% că sunt pesimişti în legătură cu viitorul UE şi 41% că sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării lor.

În privinţa României, 39% dintre cetăţeni sunt pesimişti în legătură cu viitorul lumii, 38% sunt pesimişti în privinţa viitorului UE şi 38% sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării lor.

Perspectivele par să fie mai bune la nivel individual: peste trei sferturi dintre europeni (76%) sunt optimişti în legătură cu viitorul lor şi al familiei lor. Comparativ, 72% dintre români cred acelaşi lucru.

Concluziile sondajului confirmă că provocările sunt numeroase, precizează PE. În toate domeniile analizate de sondaj, temerile legate de siguranţă şi securitate sunt la un nivel ridicat.

Principalele preocupări sunt conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de ţări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) şi fluxurile migratorii necontrolate (65%). România se situează în jurul mediei UE la aceste capitole.

Cetățenii europeni, preocupați de dezinformare

Printre aceste riscuri se numără dezinformarea (69%), discursul de incitare la ură în mediul online sau offline (68%), conţinuturile false generate de inteligenţa artificială (68%), protecţia insuficientă a datelor (68%) şi ameninţările la adresa libertăţii de exprimare (67%). Procentele românilor cu îngrijorări similare se situează de asemenea foarte aproape de media UE.

Pe fondul numeroaselor provocări, cetăţenii europeni doresc ca Uniunea Europeană să îşi intensifice eforturile, adaugă PE.

Astfel, 66% dintre cetăţeni vor ca UE să participe la menţinerea siguranţei colective, subliniind rolul protector al UE în contextul politic actual. Comparativ, 47% dintre români îşi doresc acelaşi lucru din partea UE.

Cetăţenii consideră totodată că unitatea este esenţială: 89% dintre respondenţi (76% dintre români) declară că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% (70% dintre români) sunt de acord că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a face faţă provocărilor globale actuale. În opinia cetăţenilor, pentru a-şi consolida poziţia în lume, UE ar trebui să se concentreze în principal pe securitate şi apărare (40%; 34% dintre români), pe competitivitate, economie şi industrie (32%; 29% dintre români) şi pe independenţa energetică (29%; 26% dintre români).

„Tensiunile geopolitice modelează sentimentul de securitate zilnic al europenilor. Cetăţenii se aşteaptă ca Uniunea Europeană să protejeze, să fie pregătită şi să acţioneze unită. Exact aceste aspecte trebuie oferite de o Europă mai puternică şi mai asertivă. Europa este cel mai puternic scut al nostru”, afirmă preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată în comunicat.

Prețurile ridicate afectează nivelul de trai

Preţurile ridicate continuă să afecteze nivelul de trai al cetăţenilor. La nivel intern, europenii doresc ca Parlamentul European să abordeze cu prioritate inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (41% dintre respondenţi). Pe locul doi se situează economia şi crearea de noi locuri de muncă (35%), procentul celor care se declară preocupaţi fiind cu cinci puncte procentuale mai mare decât în mai 2025. Şi în rândul românilor acestea sunt principalele două preocupări (40%, respectiv 38%).

Deşi majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil în următorii cinci ani, o proporţie substanţială (28%) se aşteaptă la o înrăutăţire, mai ales în ţările mai puţin stabile economic. Temerea că nivelul lor de trai va scădea este mai puternică în rândul cetăţenilor francezi (45%), belgieni (40%) şi slovaci (40%). În privinţa României, procentul este de 29%.

La nivel european, cetăţenii se aşteaptă ca UE să se concentreze pe consolidarea poziţiei sale în lume, în special prin concentrarea asupra apărării şi securităţii (40%, în creştere cu 3 puncte procentuale faţă de ultimul sondaj).

În acelaşi timp, cetăţenii reafirmă importanţa valorilor fundamentale şi fondatoare. Potrivit sondajului, pacea este cea mai importantă valoare care ar trebui apărată de Parlamentul European (52%), procent care reflectă climatul geopolitic actual. Democraţia (35%), libertatea de exprimare (23%), drepturile omului (22%) şi statul de drept (21%) ocupă şi ele un loc important în clasament.

Opinia cetăţenilor despre UE şi instituţiile sale rămâne pozitivă, în ciuda unor uşoare scăderi comparativ cu rezultatele din mai 2025. O majoritate relativă are o opinie favorabilă faţă de UE (49%, -3 puncte procentuale), cu doar 17% având o opinie negativă. România se situează în media UE.

În acelaşi timp, 38% (-3 puncte procentuale) dintre respondenţi au o opinie pozitivă despre Parlamentul European (doar 20% au o opinie negativă).

O majoritate importantă şi în creştere a cetăţenilor consideră apartenenţa ţării lor la UE drept un lucru pozitiv (62%), o creştere de 2 puncte procentuale comparativ cu februarie/martie 2024, când această întrebare a fost adresată ultima dată. Comparativ, doar 49% dintre români consideră apartenenţa ţării la UE drept un lucru pozitiv (+4 puncte procentuale), în timp ce 30% spun că nu este nici bun, nici rău (26% în UE) şi 19% că este un lucru rău (11% în UE).

Din punct de vedere sociodemografic, tinerii continuă să fie printre cei mai fervenţi susţinători ai UE şi au aşteptări mari cu privire la rolul acesteia. Tinerii cetăţeni, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani, tind să aibă o opinie mai favorabilă despre UE şi Parlament comparativ cu cetăţenii mai în vârstă: 58% au o imagine pozitivă despre UE (comparativ cu 49%-43% în grupele de vârstă mai înaintată), iar 68% doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important (comparativ cu 58%-54%). Tinerii europeni sprijină foarte puternic următoarele puncte: mai multă unitate între statele membre în contextul actual (90%), mai multe resurse pentru UE (78%) şi mai multă influenţă pentru UE la nivel internaţional (87%).

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025 a fost realizat de agenţia de cercetare Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, iar în unele state membre (Cipru, Danemarca, Finlanda, Malta, Suedia şi Olanda) au fost realizate şi interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost realizate 26.453 de interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară. În România, au fost realizate 1.041 interviuri faţă în faţă.

Citește și: Peste 50% dintre europeni cred că există un risc ridicat de război cu Rusia