Președintele Daniel Ortega a declarat că Nicaragua nu va mai organiza alegeri, eliminând astfel posibilitatea unei confruntări electorale la încheierea mandatului său, anul viitor.

Dictatorul, care se află neîntrerupt la putere din 2007, după ce mai ocupase funcția de președinte în anii 1980, a spus că măsura va închide orice cale de acces a opoziției la guvernare. El nu a oferit însă detalii despre modul în care interdicția va fi pusă în aplicare, notează Reuters.

„Nu vor mai exista alegeri aici, ca ei să încerce să preia guvernul și puterea”, a declarat Ortega într-un discurs susținut duminică seara, cu ocazia comemorării Revoluției Sandiniste din 1979, la care a participat și care a dus la înlăturarea dictaturii lui Anastasio Somoza, sprijinită de Statele Unite.

„S-au încheiat vremurile în care partidele susținute de yankei și de somoziști puteau reveni la putere. Niciodată din nou”, a adăugat autoritarul lider în vârstă de 80 de ani, la prima sa apariție publică din ultimele două luni.

Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Administrația Trump a descris guvernul Ortega drept o dictatură și a impus sancțiuni împotriva a peste 2.350 de oficiali nicaraguani și a rudelor acestora.

Ultimele alegeri din Nicaragua, organizate în 2021, au fost contestate pe scară largă, după ce Ortega a ordonat arestarea unor opozanți și lideri de afaceri și a incriminat disidența.

Anul trecut, Daniel Ortega și-a consolidat și mai mult puterea printr-o serie de reforme constituționale care au inclus desemnarea soției sale, Rosario Murillo, drept „copreședinte” și prelungirea mandatului prezidențial la șase ani. Cei doi controlează practic toate componentele guvernului, inclusiv forțele armate și sistemul judiciar.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a acuzat guvernul condus de Ortega și Murillo că a transformat țara „într-un stat autoritar” și că încalcă sistematic drepturile omului. În 2018, Ortega a răspuns protestelor antiguvernamentale printr-o represiune în urma căreia au murit peste 300 de persoane.

Analiștii și politicienii din opoziție aflați în exil au afirmat că declarația lui Ortega confirmă realitatea unui regim condus de cuplul prezidențial și dezvăluie teama acestuia față de posibilitatea apariției unei mișcări de opoziție.

„Ortega și Murillo se tem, în mod evident, că și cea mai mică deschidere politică ar putea crea condițiile pentru apariția disidenței și ar putea amenința controlul lor asupra puterii”, a declarat Tiziano Breda, analist principal la Armed Conflict Location & Event Data, organizație nonprofit care monitorizează violența politică.

„În loc să organizeze alegeri trucate, au ales să elimine complet competiția electorală”, a adăugat el. Potrivit analistului, Nicaragua s-a transformat într-o „dictatură deplină, administrată de familie”.

Felix Maradiaga, fost aspirant al opoziției la președinție, încarcerat între 2021 și 2023 și apoi expulzat în Statele Unite, a spus că vede declarațiile lui Ortega mai puțin ca pe o demonstrație de forță și mai mult ca pe „o mărturisire a fricii”.

„Ortega a recunoscut public ceea ce a fost întotdeauna adevărata sa intenție: să împiedice proiectul său tiranic să fie supus oricărei forme de competiție democratică”, a declarat Maradiaga pentru Reuters.

Potrivit lui Salvador Marenco, coordonator al Nicaragua Nunca Más Human Rights Collective, organizație cu sediul în Costa Rica, Ortega eliminase deja în mod efectiv competiția la alegerile din 2011, 2016 și 2021.

Reformele constituționale de anul trecut instituiseră deja, în practică, un sistem cu partid unic, într-o țară în care liderii opoziției nu mai sunt prezenți, după ce au fost trimiși în exil.

Ortega încearcă, a spus Marenco, „să evite riscul unei înfrângeri electorale, pentru că știe că populația îl respinge”.

Citește și: Judit Polgar refuză propunerea de a deveni preşedintă a Ungariei