Peste 300 de copii și membri ai personalului au fost răpiți de bărbați înarmați dintr-o școală catolică din centrul Nigeriei.

Asociația Creștină din statul african a transmis că țintă a fost Școala St. Mary din Papiri, statul Niger.

Potrivit BBC News, răpirea are loc pe fondul unei intensificări a atacurilor comise de grupuri înarmate. Noul număr al persoanelor luate îl depășește pe cel al celor 276 de eleve răpite în cunoscuta răpire în masă de la Chibok din 2014.

Poliția locală a declarat că bărbați înarmați au năvălit în școală în jurul orei 02:00, vineri dimineață (01:00 GMT), răpind elevii cazați acolo.

Dominic Adamu, ale cărui fiice frecventează școala, dar nu au fost luate, a declarat pentru BBC: „Toată lumea este îngrozită ... [asaltul] i-a luat pe toți prin surprindere.”

O femeie îndurerată a povestit printre lacrimi pentru că nepoatele ei, de 6 și 13 ani, au fost răpite, adăugând: „Vreau doar să se întoarcă acasă.”

Poliția a transmis că agențiile de securitate scotocesc prin pădurile din apropiere.

Inițial s-a raportat că 215 elevi au fost luați – dar cifra a fost ulterior actualizată în creștere. Noul număr reprezintă aproape jumătate din totalul elevilor școlii, relatează agenția AFP.

Autoritățile din statul Niger au declarat că școala a ignorat un ordin de a închide toate spațiile de internat, emis în urma unor informații privind un risc crescut de atacuri. Acestea au afirmat într-un comunicat că măsura școlii a expus elevii și personalul unui „risc evitabil”. Școala nu a comentat aceste afirmații.

Comise de bande criminale, răpirile de persoane în scopul obținerii de răscumpărări au devenit o problemă majoră în multe regiuni din Nigeria.

Plata sumelor cerute a fost interzisă în încercarea de a tăia accesul acestor grupuri la bani, însă măsura a avut efecte reduse.

Răpirea în masă de vineri a fost al treilea astfel de atac din țară într-o săptămână.

Luni, peste 20 de eleve – despre care BBC a fost informat că sunt musulmane – au fost răpite dintr-un internat din statul vecin Kebbi. O biserică a fost de asemenea atacată mai la sud, în statul Kwara, unde două persoane au fost ucise și alte 38 răpite.

Președintele Nigeriei, Bola Tinubu, și-a amânat vizitele externe – inclusiv participarea la summitul G20 din Africa de Sud, programat pentru acest weekend – pentru a coordona criza de securitate.

Guvernul central a ordonat închiderea a peste 40 de colegii federale, iar școlile publice din unele state au fost închise.

Totuși, insecuritatea în creștere alimentează furia și frica în Nigeria, cetățenii cerând măsuri mai ferme pentru protejarea copiilor și comunităților.

Răpirea în masă apare în contextul afirmațiilor unor figuri conservatoare din SUA, inclusiv ale președintelui Donald Trump, potrivit cărora creștinii ar fi persecutați în Nigeria, o acuzație respinsă de guvernul nigerian.

De mai multe luni, activiști și politicieni din Washington susțin că militanți islamiști vizează sistematic creștinii din Nigeria.

La începutul lunii, Donald Trump a declarat că va trimite trupe în Nigeria „cu armele pregătite” dacă guvernul statului african „continuă să permită uciderea creștinilor”.

Guvernul nigerian a numit afirmațiile privind persecutarea creștinilor „o denaturare gravă a realității”.

Un oficial a spus că „teroriștii atacă pe toți cei care resping ideologia lor criminală – musulmani, creștini și persoane fără credință deopotrivă.”

În nord-est, grupări jihadiste se luptă cu trupele guvernamentale de peste un deceniu.

Organizațiile care monitorizează violența afirmă că majoritatea victimelor acestor grupări sunt musulmane, întrucât cele mai multe atacuri au loc în nordul predominant musulman.

În centrul Nigeriei au loc, de asemenea, frecvent atacuri mortale între păstori – în mare parte musulmani – și fermieri – în mare parte creștini.

Totuși, analiștii spun că aceste conflicte sunt adesea motivate de competiția pentru resurse, precum apă sau terenuri, mai degrabă decât de religie.

Gruparea militantă islamistă Boko Haram a răpit 276 de eleve dintr-o școală din orașul Chibok în 2014.

Incidentul a atras atenție internațională și a declanșat o campanie globală pentru eliberarea lor, inclusiv o intervenție din partea Primei Doamne a SUA de atunci, Michelle Obama.

Multe dintre ele au fugit sau au fost eliberate, însă aproximativ 100 rămân încă dispărute.

Citește și: Băiat de patru ani, luat cu forța în timp ce se juca lângă casa bunicii