Apele din Pacificul de Nord au avut cea mai caldă vară înregistrată vreodată, potrivit unei analize BBC asupra unui val de căldură marin misterios care îi pune în dificultate pe cercetători.

Temperaturile de la suprafața oceanului, între lunile iulie și septembrie, au fost cu peste 0,25°C mai ridicate decât precedentul record din 2022 – o creștere considerabilă pe o suprafață de aproximativ zece ori mai mare decât Marea Mediterană.

Deși schimbările climatice sunt cunoscute pentru amplificarea valurilor de căldură marină, cercetătorii nu reușesc încă să înțeleagă de ce Pacificul de Nord a rămas atât de fierbinte, pentru atât de mult timp.

Interesant este că acest exces de căldură din așa-numitul „bulb cald” (warm blob) ar putea avea efecte inverse asupra Marii Britanii – crescând probabilitatea unui început de iarnă mai rece, potrivit unor experți.

„Se întâmplă cu siguranță ceva neobișnuit în Pacificul de Nord”, spune Zeke Hausfather, climatolog la Berkeley Earth, un grup de cercetare din SUA. O creștere atât de amplă a temperaturilor „este remarcabilă”, a adăugat el.

Căldură fără precedent

BBC a analizat datele serviciului climatic european Copernicus pentru a calcula temperaturile medii din regiunea Pacificului de Nord între iulie și septembrie – zonă cunoscută în literatura de specialitate drept „warm blob”.

Aceasta se întinde de la coasta estică a Asiei până la cea vestică a Americii de Nord, iar datele arată o creștere accentuată a temperaturilor în ultimele două decenii, 2025 fiind semnificativ peste media ultimilor ani.

Faptul că oceanele se încălzesc nu este surprinzător: emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră au triplat numărul zilelor cu căldură extremă marină, potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an.

Totuși, temperaturile actuale depășesc estimările majorității modelelor climatice. Analiza specialiștilor de la Berkeley Earth arată că valorile observate în august aveau o probabilitate mai mică de 1% de a se produce într-un an obișnuit.

Variațiile naturale ale vremii pot explica parțial fenomenul – vânturile au fost mai slabe vara aceasta, permițând soarelui să încălzească mai intens suprafața oceanului. Însă acest factor nu poate justifica în totalitate valorile extreme, afirmă dr. Hausfather: „Cu siguranță nu este doar o variabilitate naturală. Se întâmplă și altceva aici.”

Poluarea redusă, un posibil factor

O ipoteză intrigantă este că modificările recente în compoziția combustibililor maritimi ar putea contribui la încălzire.

Până în 2020, combustibilii folosiți de nave eliberau cantități mari de dioxid de sulf – un gaz nociv, dar care forma particule ce reflectau razele solare, reducând ușor temperaturile.

Eliminarea acestor emisii, mai ales în zonele intens traficate din Pacific, ar putea dezvălui acum efectul real al încălzirii cauzate de oameni. „Sulful pare să fie principalul factor care stă la baza acestei creșteri de temperatură”, afirmă Hausfather.

Reducerea poluării aerului în marile orașe din China ar putea fi, de asemenea, un factor: aerul „curățat” reflectă mai puțin soarele, permițând oceanelor să absoarbă mai multă căldură.

Efecte meteorologice globale

Valul de căldură din Pacificul de Nord are deja efecte asupra vremii de pe ambele maluri ale oceanului, intensificând temperaturile record din Japonia și Coreea de Sud și alimentând furtuni în SUA.

„În California, am observat furtuni mult mai puternice, deoarece apele calde oferă energie și umezeală atmosferică suplimentară”, explică prof. Amanda Maycock, expertă în dinamică climatică la Universitatea din Leeds.

Aceste condiții generează așa-numitele „râuri atmosferice” – benzi de aer bogate în vapori care transportă umezeală deasupra uscatului și provoacă ploi torențiale sau ninsori abundente.

Pe termen lung, fenomenul ar putea influența și clima Europei. „Deși apele calde se află în Pacificul de Nord, acestea pot genera unde atmosferice care modifică vremea în Atlanticul de Nord și Europa”, spune Amanda Maycock.

„Acestea pot favoriza formarea presiunii ridicate deasupra continentului, aducând aer rece dinspre Arctica și crescând șansele unui început de iarnă mai friguroase”, a adăugat specialista.

Totuși, scenariul nu este sigur – iernile din Marea Britanie sunt tot mai blânde în contextul încălzirii globale, iar alte modele meteorologice pot contracara efectele.

La Niña și combinația cu „bulbul cald”

Un alt factor important este fenomenul La Niña, activ în Pacificul tropical estic, unde apele sunt în prezent neobișnuit de reci – opusul fenomenului El Niño.

Condițiile slabe de La Niña sunt așteptate să continue în lunile următoare, potrivit agenției americane NOAA. În general, La Niña crește riscul unui început rece de iarnă în Marea Britanie, dar și probabilitatea unui final mai blând.

„Acești doi factori – La Niña și căldura extremă din Pacificul de Nord – vor acționa împreună iarna aceasta”, explică prof. Amanda Maycock, subliniind: „Cum La Niña este destul de slabă în acest an, valul de căldură din Pacificul de Nord ar putea avea un impact mai important asupra vremii din Europa.”

Citește și: Temperaturi peste normal și puține ploi, până la jumătatea lunii noiembrie (ANM)