Curtea Constituțională a României analizează, luni, sesizările referitoare la noua Lege a integrității, formulate de 27 de senatori ai Uniunii Salvați România și ai Partidului Național Liberal, precum și separat de președintele Nicușor Dan.

Una dintre prevederile contestate stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înaintea adoptării noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Autorii sesizărilor susțin că măsura ar încălca principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. Prevederea a fost asociată în spațiul public cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar ar putea viza și alți aleși locali.

O altă contestație privește extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese asupra persoanelor care au cu demnitarii „relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Contestatarii afirmă că formularea este neclară, deoarece legea nu stabilește criterii precum durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune. Ei mai susțin că publicarea averilor unor persoane care nu ocupă funcții publice ar reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată. Măsura a fost asociată politic cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui.

În urmă cu o săptămână, CCR a decis să amâne dezbaterea cauzei.

Adoptarea noii legi integrității este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar trebui promulgată până la 31 august.

Social-democrații susțin că sesizarea Curții ar putea bloca accesarea a 771 de milioane de euro din fonduri europene. USR și PNL afirmă însă că o lege cu probleme de constituționalitate ar pune oricum în pericol îndeplinirea jalonului.

Disputa apare după ce CCR a limitat, printr-o decizie pronunțată în mai 2025, caracterul public al unor informații despre membrii familiilor incluse în declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție au avertizat că reducerea transparenței ar putea afecta angajamentele asumate de România față de instituțiile europene și internaționale.

Citește și: "Nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului legal"