Numărul tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut atât în România, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene, în 2023, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate joi, 13 iunie, de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Conform datelor Eurostat, mai mult de o zecime (11,2%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, în anul 2023. În rândul țărilor din UE această proporție variază între 4,8% în Ţările de Jos şi 19,3% în România.

Un NEET, acronim pentru „Not in Education, Employment, or Training” în limba engleză, este o persoană care nu lucrează și nu primește educație sau formare profesională.

Spre deosebire de anul 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte procentuale atât în Uniunea Europeană (de la 11,7% până la 11,2%) cât şi în România (de la 19,8% până la 19,3%), potrivit Agerpres.

Anul trecut, o treime dintre statele membre UE se aflau sub ţinta propusă pentru anul 2030, o proporţie a NEETs de 9%, respectiv: Ţările de Jos (4,8%), Suedia (5,7%), Malta (7,5%), Slovenia (7,8%), Luxemburg (8,5%), Irlanda (8,5%), Danemarca (8,6%), Germania (8,8%) şi Portugalia (8,9%).

Diferențe între tineri și tinere

De asemenea, datele Eurostat au arătat că în cele mai multe țări din UE sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 12,5% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,1%.

În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 4% în rândul tinerilor şi 5,6% în rândul tinerelor. În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Grecia (14,8%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (24,8%).

În ultimii zece ani, proporţia de NEETs la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu 4,9 puncte procentuale, de la 16,1% în 2013 până la 11,2% în 2023.

Această proporţie s-a redus constant în această perioadă, singura excepţie fiind anul 2020 afectat de COVID, când proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a crescut până la 13,8%, de la 12,6% în 2019, după care a urmat o scădere până la 13,1% în 2021.

În rândul statelor membre, cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2013 şi 2023 a fost înregistrată în Grecia (minus 12,5 puncte procentuale), urmată de Bulgaria (minus 11,9 puncte procentuale), Croaţia (minus 10,5 puncte procentuale), Irlanda (minus 10,3 puncte procentuale) şi Spania (minus 10,2 puncte procentuale).

Citește și: România, pe locul doi în rândul țărilor UE cu cele mai multe ore lucrate săptămânal