Înființarea unei comisii comune de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru „investigarea mafiei imobiliare”, pornind de la cazul Nordis, a fost aprobată, miercuri, 20 noiembrie, de Parlament.

Pentru înfiinţarea comisiei ce va avea 15 membri au fost înregistrate 256 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”, conform Agerpres.

Obiectivele comisiei parlamentare

Unul dintre principalele obiective ale comisiei este identificarea modalităţilor nelegale de vânzare a unor locuinţe aflate în stadiul de proiect sau de vânzare a aceleiaşi locuinţe către două sau mai multe persoane, pornind de la cazul Nordis.

Un alt obiectiv al comisiei a cărei înființarea fost propusă de grupurile parlamentare ale PNL este identificarea modalităţilor de diminuare legală a TVA datorată de dezvoltatorii imobiliari pentru construcţiile edificate sau în curs de edificare, vândute către consumatori.

Alt obiectiv principal al comisiei este identificarea mecanismelor prin care dezvoltatorii imobiliari „devalizează” societăţile comerciale prin care realizează construcţiile şi ulterior le falimentează transferând paguba în sarcina cumpărătorilor de bună-credinţă.

De asemenea, comisia parlamentară va identifica motivele ce au determinat lipsa acțiunii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) cu privire la oprirea fraudelor imobiliare, precum şi mecanismele de tip suveică prin care locuinţele promise unor cumpărători de bună-credinţă sunt ulterior revândute prin intermediul unor societăţi-fantomă care cumpără activele imobiliare după declararea falimentului societăţilor care au făcut promisiunile de vânzare către cumpărători.

În plus, comisia parlamentară de anchetă are ca obiectiv stabilirea soluţiilor legislative necesare pentru a elimina din tranzacţiile imobiliare cauzele cu efecte negative descrise anterior.

Comisia parlamentară poate verifica orice alt aspect care reiese în timpul activităţii sale şi care este relevant pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

Componența comisiei parlamentare de anchetă

Din comisia parlamentară de anchetă vor face parte: Gabriel Andronache (PNL) - preşedinte, Laurenţiu Gîdei (PSD) şi Simona Spătaru (USR) - vicepreşedinţi, Laszlo Attila - secretar, Raluca Dumitrescu, Claudiu Manta, Marian Rasaliu, Robert Cazanciuc, Gabriela Creţu şi Laura Moagher (PSD), Florin Roman, Adrian Cozma şi Daniel Fenechiu (PNL), Ştefan Pălărie (USR) şi Danuţ Aelenei (AUR).

Convocarea şedinţelor comisiei se va face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de către vicepreşedintele care îl înlocuieşte. Cvorumul de şedinţă al comisiei este de jumătate plus unu din numărul membrilor care o compun, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

În vederea audierii, comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului.

Persoanele citate sunt obligate să se prezinte la audiere. În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii, instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acesteia.

Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii sale şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile Comisiei parlamentare de anchetă.

Comisia poate dispune şi efectuarea de expertize, dacă este necesar, iar lucrările sale se înregistrează şi se stenodactilografiază. Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Biroul permanent Senatului şi Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în termen de 30 de zile de la data constituirii sale. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit, la cererea motivată a preşedintelui comisiei.

După depunere, raportul va fi pus la dispoziţia grupurilor parlamentare şi înscris pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Citește și: FRF rupe contractul de parteneriat cu firma Nordis