Parlamentul European va supune votului în curând un proiect de lege care vizează creșterea numărului de deportări ale migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii Europene.

Potrivit Euronews, propunerea include măsuri controversate, precum centre de deportare în afara UE, detenția migranților pentru perioade de până la doi ani și posibilitatea unor percheziții în locuințe, măsuri pe care unele organizații neguvernamentale le compară cu metodele utilizate de agenția americană pentru imigrație ICE.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a aprobat, luni, o versiune a proiectului susținută de grupurile de centru-dreapta, dreapta și extrema dreaptă, rupând astfel tradiționala „majoritate centristă”. Grupurile de stânga din Parlament au anunțat că se opun proiectului, care urmează să fie supus votului plenului.

Votul din comisie confirmă o tendință recentă a Partidului Popular European (PPE) de a colabora cu grupurile de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și cu formațiunile de extremă dreapta Patriots for Europe (PfE) și Europe of Sovereign Nations (ESN) în dosarele legate de migrație.

Negocierile din cadrul majorității centriste tradiționale, formată din PPE, Socialiștii și Democrații (S&D), Renew Europe și Verzii, au eșuat, iar textul propus de raportorul Malik Azmani, eurodeputat liberal olandez, a fost respins.

Negociatorul principal al PPE, François-Xavier Bellamy, i-a acuzat pe socialiști că nu au participat constructiv la negocieri și că au refuzat să accepte principiile de bază ale proiectului de lege.

„Avem nevoie de acțiune acum în lupta împotriva migrației ilegale, deoarece doar 20% dintre deciziile de returnare emise în Europa sunt puse efectiv în aplicare”, a declarat Bellamy jurnaliștilor după vot.

Grupurile de stânga au criticat dur rezultatul. „Textul adoptat reflectă o ideologie rasistă și populistă. Va pune în pericol vieți și va încălca demnitatea oamenilor”, a declarat eurodeputata ecologistă Mélissa Camara, susținând că proiectul încalcă „principii fundamentale ale statului de drept”.

Un proiect controversat

Regulamentul privind returnarea migranților a fost propus de Comisia Europeană în martie 2025 și a fost susținut de statele membre în decembrie anul trecut.

Proiectul prevede recunoașterea reciprocă între statele UE a deciziilor de returnare a migranților și permite autorităților să efectueze percheziții în locuințe sau în „alte locuri relevante” unde ar putea fi găsiți cetățeni din state terțe cărora li s-a emis ordin de expulzare.

„Va depinde de statele membre să mobilizeze autoritățile de aplicare a legii pentru a implementa efectiv aceste reguli, deschizând calea pentru o politică eficientă de returnare”, a declarat eurodeputatul Charlie Weimers, negociator principal pentru grupul ECR.

Criticii avertizează că aceste prevederi ar putea duce la raiduri similare celor efectuate de agenția americană Immigration and Customs Enforcement (ICE), care au generat proteste și tensiuni în Statele Unite.

„Aceasta ar putea deschide calea pentru percheziții ale poliției în locuințele persoanelor suspectate că găzduiesc migranți, precum și în birouri sau adăposturi gestionate de organizații umanitare”, a declarat Silvia Carta, responsabilă de advocacy în cadrul rețelei Picum.

Potrivit acesteia, în unele state membre ar putea exista prevederi legislative sau constituționale care să împiedice aplicarea unor astfel de măsuri, însă există temeri că în alte țări noul regulament ar putea extinde posibilitatea unor investigații fără un cadru juridic foarte clar, precum o autorizație judiciară.

Centre de deportare în afara UE

Proiectul de lege permite, de asemenea, statelor membre să trimită migranți ilegali în țări terțe, fără legătură cu țara lor de origine, cu condiția să existe acorduri bilaterale pentru construirea unor centre de detenție, numite „return hubs”.

Aceste centre ar putea funcționa fie ca puncte de tranzit, fie ca locuri în care migranții ar putea rămâne pentru o perioadă mai lungă, ceea ce ridică probleme privind respectarea drepturilor acestora, deoarece ar putea fi trimiși în state cu care nu au nicio legătură.

Organizațiile neguvernamentale sunt îngrijorate și de modul în care vor fi respectate drepturile fundamentale în aceste centre, acuzând lipsa unor garanții și mecanisme clare de responsabilitate.

Responsabilitatea pentru respectarea acestor drepturi ar reveni exclusiv statelor membre, după ce Parlamentul European a eliminat din text o prevedere care propunea crearea unui organism independent pentru monitorizarea aplicării acordurilor cu statele terțe.

De asemenea, proiectul modifică regula actuală potrivit căreia apelurile împotriva deciziilor de deportare suspendă automat expulzarea până la pronunțarea unei decizii finale. Noua variantă ar permite instanțelor să decidă, de la caz la caz, dacă deportarea trebuie suspendată.

După votul final din Parlamentul European, forma finală a legii va fi negociată cu statele membre. Având în vedere că diferențele dintre pozițiile celor două părți sunt reduse, noul regulament ar putea deveni lege în lunile următoare.