OMM: Debitele cursurilor de apă au fost în anul 2025 printre cele mai scăzute din ultimele decenii
„Rezervele globale de apă terestră au înregistrat o tendinţă descendentă din 2014-2016, un semnal persistent, care durează de un deceniu”, a transmis Celeste Saulo, secretar general al OMM.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 17 Septembrie 2026, 11:17 • Actualizat: 17 Septembrie 2026, 11:18
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a transmis joi, 17 septembrie, că anul 2025 a fost unul dintre cei mai secetoși din ultimele decenii, afectând cursurile de apă din toată lumea. Rezervele de apă de la suprafața Pământului au scăzut.
Potrivit raportului OMM intitulat „Starea resurselor globale de apă/ State of Global Water Resources”), rezervele de apă terestre din apele subterane, lacuri, vegetaţie, gheaţă şi zăpadă sunt în scădere de un deceniu.
Această agenţie a Naţiunilor Unite a avertizat asupra „implicaţiilor grave pe viitor” ale acestei tendinţe, întrucât rezervele sunt deosebit de importante pentru planetă în anii excepţional de secetoşi.
„Ne epuizăm această rezervă. Rezervele globale de apă terestră au înregistrat o tendinţă descendentă din 2014-2016, un semnal persistent, care durează de un deceniu”, a transmis Celeste Saulo, secretar general al OMM, într-o declaraţie publicată odată cu acest raport.
Datele OMM au arătat că au fost înregistrate debite sub nivelul normal în peste o treime dintre bazinele hidrografice ale lumii, în unul dintre cei mai secetoşi ani pentru râuri la nivel global din ultimii 35 de ani de colectare a datelor.
„Ne este greu să afirmăm cu certitudine dacă a fost al doilea sau al treilea an cel mai secetos, dar se află în top 3”, a declarat Wayne Jenkinson, directorul diviziei de hidrologie şi criosferă din cadrul OMM, în cadrul unei conferinţe de presă, referindu-se la anul 2025.
Cu toate acestea, unele bazine hidrografice, cum ar fi anumite zone din Asia de Sud, au avut prea multă apă, ceea ce reflectă cicluri hidrologice mai neregulate şi imprevizibile, potrivit raportului.
Totodată, în anul 2025 s-au înregistrat pierderi pe scară largă ale gheţarilor în toate regiunile, pentru cel de-al patrulea an consecutiv, mai arată în raportul care precizează că acest lucru va duce la o insecuritate hidrică pe termen lung.
„Apele subterane urmează această tendinţă: aproape două treimi dintre fântânile monitorizate la nivel mondial au înregistrat în 2025 condiţii care se abat de la norma istorică.
În paralel, observăm o creştere a catastrofelor legate de apă. Intensificarea fenomenului El Nino va spori riscul de secetă în anumite regiuni şi pe cel de inundaţii în altele”, a subliniat Saulo.
El Nino, la 75% șanse să devină cel mai puternic astfel de fenomen înregistrat vreodată
Actualul fenomen climatic El Nino a continuat să se intensifice în luna august şi are acum 75% şanse să devină cel mai puternic astfel de fenomen înregistrat vreodată, a anunţat în urmă cu câteva zile Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA.
Sinonim cu secetele, inundaţiile şi temperaturile record la nivel mondial, fenomenul El Nino este o variaţie naturală a climei care se repetă o dată la doi până la şapte ani.
Conform raportului, Asia şi Africa au înregistrat împreună, în ultimii cinci ani, cel puţin jumătate din totalul evenimentelor extreme legate de apă care au fost inventariate şi peste 80% dintre decesele asociate.
În plus, raportul arată că, în ultimii şapte ani, numărul cursurilor de apă din lume cu un debit 'normal' a fost cel mai scăzut din 1991, cu debite sub nivelul normal pe mai mult de 36% din suprafaţa bazinelor hidrografice la nivel mondial.
În ceea ce priveşte gheţarii, pierderea cumulată de masă a acestora la nivel mondial s-a ridicat, între 2023 şi 2025, la 1.400 de gigatone de apă, adică aproximativ volumul necesar pentru a umple 560 de milioane de bazine olimpice, echivalentul a aproximativ o treime din prelevările anuale de apă dulce.
OMM a mai subliniat că disponibilitatea datelor privind apa s-a îmbunătăţit, însă persistă lacune în zonele puternic afectate.
„Apa nu ţine cont de frontiere. Bilanţul hidric al unui bazin hidrografic poate depinde de ceea ce se întâmplă într-o altă ţară.
O catastrofă glaciară într-o ţară poate provoca ravagii într-o altă ţară, aşa cum a demonstrat recenta tragedie care a lovit China şi Nepalul”, a precizat Saulo, subliniind necesitatea punerii în comun a datelor, a standardelor şi a alertelor timpurii.
Citește și: Anul 2027 ar putea deveni cel mai cald din istorie, din cauza fenomenului El Nino













