Consumul de energie folosit de Inteligența Artificială s-ar putea dubla până în 2030, ajungând la ajungând la 3% din electricitatea mondială, producând emisii egale cu cele ale Regatului Unit şi epuizând mai multă apă pentru răcire decât necesarul anual de apă potabilă al întregii populaţii a globului, avertizează un raport al ONU.

De asemenea, se anticipează că utilizarea AI va urma un principiu economic cunoscut sub numele de „paradoxul Jevons”, care prezice că atunci când îmbunătăţirile tehnologice cresc eficienţa unei resurse, aceasta duce la o creştere, mai degrabă decât la o scădere, a consumului total al acelei resurse.

Pe măsură ce modelele AI devin mai ieftine şi mai atractive, raportul se aşteaptă ca acest lucru să încurajeze noi utilizări şi volume mai mari de utilizare, erodând şi eventual surclansând orice economii obţinute din progresele în materie de eficienţă.

Pentru a evita căderea în această capcană, raportul prezintă o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabilă a AI-ului, bazată pe principii directoare precum transparenţa, eficienţa prin proiectare, echitatea şi justiţia, responsabilitatea pe durata ciclului de viaţă, cooperarea globală şi utilizarea durabilă.

Anul trecut, centrele de date consumau deja la fel de multă energie electrică ca Arabia Saudită, care se clasează pe locul 11 în lume în topul celor mai mari consumatori de energie electrică.

Dacă utilizarea energiei electrice se dublează conform proiecţiilor până în 2030, amprenta de carbon asociată ar necesita 6,7 miliarde de copaci crescuţi pe parcursul a zece ani pentru a compensa această cerere.

Centrele de date ar necesita, de asemenea, 9,3 trilioane de litri de apă şi terenuri de aproape zece ori mai mari decât oraşul Mexico City.

Inteligenţa artificială decesită guvernanță

Raportul mai susţine că inteligenţa artificială responsabilă necesită o guvernanţă completă a lanţului valoric, de la aprovizionarea cu minerale până la reciclare şi eliminare în siguranţă. În document se solicită o combinare a capacităţii şi a administrării mediului - gândindu-se atât la ceea ce poate face inteligenţa artificială pentru noi, cât şi la protejarea mediului natural, potrivit Agerpres.

Aceasta ar însemna transparenţa cu privire la datele de mediu ca parte obişnuită a dezvoltării inteligenţei artificiale, atât la nivel de model, cât şi la nivel de sarcină, şi încorporarea cererii proiectate de inteligenţă artificială în planificarea climatică şi energetică.

Inteligenţa artificială responsabilă este crucială, deoarece ţările promovează şi adoptă inteligenţa artificială în guvern şi în sectorul public.

Citește și: SUA: Propunere de interzicere a reglementărilor statale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale