Americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a devenit joi primul papă din istorie provenit din Statele Unite, alegând numele Leon al XIV-lea, și s-a arătat în fața unei mulțimi în extaz din Piața Sfântul Petru.

Cardinalul "protodiacon", francezul Dominique Mamberti, a rostit celebra formulă „Habemus papam” („Avem papă”) și l-a prezentat publicului pe succesorul lui Francisc, care a murit pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani.

Imediat după, Leon al XIV-lea s-a adresat celor peste 1,4 miliarde de catolici din lume: „Pacea să fie cu voi toți!” – au fost primele sale cuvinte, rostite într-o italiană cu un ușor accent american. „Mulțumesc Papei Francisc”, a adăugat el, exprimându-și recunoștința față de colegii cardinali care l-au ales, relatează France Presse.

Credincioșii și turiștii adunați în Piața Sfântul Petru au izbucnit în aplauze furtunoase la apariția sa pe balconul Bazilicii, la aproximativ o oră și jumătate după ce fumul alb s-a ridicat din coșul subțire al Capelei Sixtine, semnalând alegerea.

Acest om al dialogului și sintezei, considerat moderat și cunoscător atât al realităților pastorale, cât și al mecanismelor Vaticanului, era văzut drept unul dintre favoriții la succesiunea lui Francisc, care îl numise la conducerea puternicului dicaster responsabil cu numirea episcopilor.

Alegerea continuității

Cardinalii au ales astfel continuitatea, chiar dacă acest papă american – creat cardinal în 2023 de Papa Francisc – este așteptat să adopte un stil mai diplomatic decât predecesorul său, cunoscut pentru autoritatea personală fermă care a iritat uneori ierarhia vaticană.

Noul papă a fost ales în a doua zi a conclavului, care se anunța deschis, mai ales din cauza numărului record de cardinali prezenți. A obținut majoritatea de două treimi, adică cel puțin 89 de voturi. Însă, din cauza secretului absolut al conclavului, detaliile scrutinului nu sunt cunoscute.

Un papă al consensului

Al 267-lea papă al Bisericii Catolice, primul originar din Statele Unite, este al patrulea papă neitalian consecutiv, după polonezul Ioan Paul al II-lea (1978–2005), germanul Benedict al XVI-lea (2005–2013) și argentinianul Francisc (2013–2025).

În Capela Sixtină, cardinali din 70 de țări s-au reunit – mulți provenind din „periferiile” pe care Papa Francisc le-a îndrăgit și pe care le-a reprezentat prin peste 80% din numirile sale. Conclavul a început miercuri după-amiază, în conformitate cu un ceremonial riguros.

În timpul „congregațiilor generale” desfășurate în Roma în zilele anterioare, cardinalii au conturat profilul unui pastor apropiat de oameni, capabil să unească și să genereze consens într-o Biserică globalizată și diversă.

Originar din Chicago, noul papă va trebui să înfrunte rapid provocări uriașe pentru o Biserică în declin în Europa.

De asemenea, va trebui să reconcilieze diversele curente interne ale unei instituții marcate de contraste culturale, între o Europă secularizată și „periferiile” în plină expansiune.

Totodată, trebuie să calmeze o instituție adesea tensionată de pontificatul precedent, marcat de reforme și declarații ferme care au stârnit critici interne.

Cunoașterea detaliată a Curiei Romane, aparatul administrativ al Sfântului Scaun, pe care îl cunoaște din interior, îl va ajuta semnificativ în noul său rol.

La ultima liturghie publică, miercuri dimineață, decanul Colegiului Cardinalilor, italianul Giovanni Battista Re, ceruse alegerea papei „de care Biserica și omenirea au nevoie într-un moment atât de dificil, complex și zbuciumat al Istoriei” și pledase pentru „menținerea unității Bisericii”.

Acest conclav decisiv a suscitat un interes mediatic uriaș. Mii de jurnaliști au acoperit evenimentul, transformând împrejurimile Pieței Sfântul Petru într-o imensă sală de presă în aer liber.