Guvernul condus de Michel Barnier a fost destituit, miercuri seară, de parlamentul de la Paris.

În premieră după 1962, un executiv francez este destituit prin moțiune de cenzură.

Inițiat de stângiști, demersul a adunat 331 de voturi favorabile, sprijinit fiind de extrema dreaptă.

Cabinetul lui Michel Barnier era în funcţie de 3 luni, după alegerile anticipate convocate de preşedintele Emmanuel Macron.

Guvernul și-a atras critici după ce a forțat adoptarea bugetului asigurărilor sociale prin asumare politică, evitând dezbaterile din legislativ.

Se adâncește criza politică în Franța

Căderea guvernului aruncă a doua cea mai mare putere economică a Uniunii Europene într-o criză politică ce amenință capacitatea acesteia de a legifera și de a lupta cu un deficit bugetar masiv.

Michel Barnier era așteptat, miercuri seară, să îi prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron, relatează Reuters.

Stânga radicală și extrema dreaptă l-au sancționat pe premier pentru utilizarea unor puteri constituționale speciale pentru a adopta o parte dintr-un buget nepopular, fără un vot final în parlament, unde nu dispunea de o majoritate.

Proiectul urmărea economisirea a 60 de miliarde de euro pentru a reduce un deficit bugetar uriaș.

„Această realitate (a deficitului) nu va dispărea prin magia unei moțiuni de cenzură”, a declarat premierul destituit înaintea votului, adăugând că deficitul bugetar va "bântui" orice guvern care îi va urma.

Niciun guvern francez nu mai pierduse un vot de încredere din 1962, de pe vremea lui Georges Pompidou.

Președintele Emmanuel Macron a declanșat criza prin convocarea alegerilor anticipate în iunie, care au avut ca rezultat un parlament polarizat.

Franța riscă să încheie anul fără un guvern stabil sau un buget pentru 2025, deși Constituția permite măsuri speciale pentru a evita, în stil american, o blocare a activității guvernamentale.

Totodată, tulburările politice din Franța vor slăbi și mai mult o Uniune Europeană deja afectată de colapsul guvernului de coaliție din Germania, cu doar câteva săptămâni înainte ca președintele ales al SUA, Donald Trump, să revină la Casa Albă.

„Am ajuns la momentul adevărului”, a declarat șefa extremei dreapte, Marine Le Pen, adăugând că planurile de austeritate bugetară ale lui Michel Barnier erau "periculoase".

Partidul de stângă radicală Franța Nesupusă (LFI) a cerut demisia lui Emmanuel Macron.

„Prin moțiunea de cenzură, toate politicile lui Emmanuel Macron au fost învinse, iar noi cerem ca el să plece”, a declarat Mathilde Panot, membră LFI.

Nu se îmtrevede o ieșire din criza politică franceză

Franța se confruntă acum cu o perioadă de incertitudine politică profundă, care deja neliniștește investitorii în obligațiuni și acțiuni franceze.

La începutul acestei săptămâni, costurile de împrumut ale Franței le-au depășit pentru scurt timp pe cele ale Greciei, în general considerată mult mai riscantă.

Trei surse au declarat pentru Reuters că președintele Emmanuel Macron intenționează să numească rapid un nou prim-ministru, una dintre ele spunând că liderul de la Paris dorește să facă anunțul înainte de o ceremonie de redeschidere a Catedralei Notre-Dame sâmbătă, la care este așteptat și președintele ales al SUA, Donald Trump.

Cu un parlament divizat, Orice nou premier se va confrunta cu aceleași provocări ca Michel Barnier în adoptarea proiectelor legislative, inclusiv bugetul pentru 2025. În plus, nu pot avea loc noi alegeri parlamentare înainte de luna iulie.

Emmanuel Macron ar putea, ca soluție de avarie, să le ceară lui Michel Barnier și miniștrilor săi să asigure interimatul, cât timp va încerca să identifice un prim-ministru capabil să atragă sprijin transpartinic suficient.

Un guvern interimar ar putea propune fie legislație de urgență pentru a extinde prevederile bugetului din 2024 în anul următor, fie să invoce puteri speciale pentru a adopta proiectul de buget pentru 2025 prin decret. Juriștii spun că aceasta este o zonă juridică gri, iar costul politic ar fi enorm.

Oponenții președintelui ar putea, de asemenea, să respingă variantele de premier ale acestuia.

Rivalii săi susțin că singura modalitate semnificativă de a pune capăt crizei politice prelungite este ca el să demisioneze, lucru puțin probabil.

Tulburările nu sunt lipsite de riscuri pentru suveranista Marine Le Pen, care de ani de zile încearcă să convingă alegătorii că partidul său oferă un guvern stabil în așteptare.

Efectele economice ale crizei politice

De când Emmanuel Macron a convocat alegerile anticipate din vară, indicele bursier de referință al Franței, CAC 40, a scăzut cu aproape 10%, fiind cel mai afectat dintre economiile de top din UE.

La rândul său, moneda unică euro a scăzut cu aproape 4%.

„Semnalele pozitive ... observate în timpul verii, parțial datorită Jocurilor Olimpice, sunt acum de domeniul trecutului”, a declarat Tariq Kamal Chaudhry, economist la Hamburg Commercial Bank.

Proiectul de buget al lui Michel Barnier urmărea reducerea deficitului fiscal de la un nivel proiectat de 6% din PIB în acest an la 5% în 2025. Votul împotriva guvernului său ar fi catastrofal pentru finanțele statului, a spus el.

Marine Le Pen a respins avertismentul. Opozanta a declarat că partidul său va sprijini orice eventuală lege de urgență care extinde prevederile bugetului pentru 2024 în anul următor pentru a asigura o finanțare temporară.