Prim-ministrul francez a supraviețuit, joi, celor două moțiuni de cenzură în Adunarea Națională.

Sébastien Lecornu – care a preluat funcția abia în luna septembrie – și-a prezentat demisia la începutul acestei luni, înainte de a fi reconfirmat în funcție.

! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare

Guvernul său a fost din nou în pericol, însă premierul a mizat pe faptul că planul său de suspendare a reformei pensiilor din 2023, promovată de președintele Emmanuel Macron, poate împiedica o înfrângere în parlament.

Partidele de opoziție de extremă dreaptă și extremă stângă au depus moțiunile de cenzură, cerând un vot de neîncredere la adresa cabinetului de la Paris.

Pentru ca guvernul să supraviețuiască votului, Sébastien Lecornu a obținut sprijinul deputaților socialiști din Adunarea Națională.

În Franța, amintește BBC News, premierul este al doilea cel mai puternic om din stat, după președintele țării.

Aliat loial al lui Macron, Lecornu a fost numit în funcție în luna septembrie, la scurt timp după ce predecesorul său a fost înlăturat printr-un vot în parlament. În vârstă de 39 de ani, el a fost timp de trei ani ministru al Apărării, ocupându-se de coordonarea răspunsului Franței la războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Criza politică s-a amplificat săptămâna trecută, când Sébastien Lecornu și-a dat demisia după doar 26 de zile în funcție, la câteva ore după ce și-a anunțat noul guvern. 4 zile mai târziu, Emmanuel Macron l-a reînvestit în funcția de prim-ministru – o decizie interpretată pe scară largă ca o ultimă încercare a președintelui de a-și păstra controlul asupra Adunării Naționale.

Într-o apariție televizată, Sébastien Lecornu s-a descris drept „un soldat-călugăr” și a declarat că „va face totul pentru a reuși în această misiune”.

Votul de încredere din parlament decide viitorul său politic.

Lecornu, în fața unui moment decisiv

Potrivit analizei realizate de BBC, dezbaterea din Adunarea Națională marchează un moment al adevărului pentru noul premier.

Lecornu a mai demisionat o dată – la doar 14 ore după ce și-a prezentat primul guvern, în urma opoziției unui ministru. Vineri, Macron l-a convins să încerce din nou.

Prioritatea imediată a premierului este să asigure adoptarea bugetului Franței pentru 2026. Pentru a-l trece prin parlament, Lecornu și Macron au realizat că au nevoie de sprijinul unui partid de centru-stânga – socialiștii.

Pentru a-i convinge, Lecornu a anunțat în urmă cu două zile suspendarea uneia dintre reformele emblematice ale lui Macron, creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Măsura a fost suficientă pentru a obține sprijinul majorității deputaților socialiști, deși a stârnit nemulțumire printre unii aliați ai lui Macron și deputați de centru-dreapta.

„Va supraviețui?”, se întreabă BBC. Situația este extrem de strânsă, dar decizia privind reforma pensiilor ar putea fi suficientă pentru ca guvernul să treacă de vot.

Două moțiuni de cenzură, o miză uriașă

Joi, în Adunarea Națională au loc două voturi de încredere care vor decide soarta guvernului Lecornu.

Prima moțiune, depusă de Rassemblement National, partidul condus de Marine Le Pen, nu are șanse de succes, întrucât majoritatea deputaților francezi evită să voteze alături de extrema dreaptă.

Cea de-a doua, propusă de formațiunea Franța Nesupusă (La France Insoumise, LFI), este însă mult mai periculoasă. Mai multe partide de opoziție, inclusiv cel al lui Le Pen, au anunțat că o vor susține.

Pentru a răsturna guvernul, moțiunea are nevoie de 289 de voturi, adică o majoritate simplă. Estimările actuale indică aproximativ 282 de voturi în tabăra anti-Lecornu, dar rezultatul rămâne incert până la numărarea finală.

LFI, comuniștii, verzii și Rassemblement National adună împreună 265 de voturi, la care s-ar putea adăuga alți deputați de la socialiști, independenți, grupul Liot și chiar câțiva republicani conservatori.

BBC notează că premierul Lecornu nu poate fi sigur de supraviețuire până la anunțarea rezultatului final – un test decisiv pentru stabilitatea politică a Franței și pentru președinția lui Emmanuel Macron.