Parlamentarii italieni au votat în unanimitate introducerea infracțiunii de femicid – uciderea unei femei, motivată de gen – ca infracțiune distinctă, pedepsită cu închisoarea pe viață.

Într-un gest simbolic, proiectul de lege a fost aprobat chiar în ziua dedicată eliminării violenței împotriva femeilor la nivel mondial, notează BBC News.

Ideea unei asemenea legi fusese discutată în Italia și înainte, dar cazul Giuliei Cecchettin, ucisă de fostul ei iubit, a șocat întreaga țară și a accelerat adoptarea inițiativei.

La sfârșitul lunii noiembrie 2023, tânăra de 22 de ani a fost înjunghiată mortal de Filippo Turetta, care i-a înfășurat apoi trupul în saci și l-a abandonat lângă un lac.

Moartea sa a rămas în prim-planul presei până la prinderea criminalului, dar reacția puternică a surorii sale, Elena, a rămas în memoria colectivă.

Ucigașul nu era un monstru, a spus ea, ci „fiul sănătos” al unei societăți profund patriarhale. Cuvinte surorii îndoliate au scos oamenii în stradă, în toată Italia, pentru a cere schimbare.

La doi ani distanță, deputații au votat legea după o sesiune lungă și intens dezbătută.

Italia devine astfel una dintre puținele țări care clasifică femicidul ca infracțiune distinctă.

Legea, introdusă de premierul Giorgia Meloni, a fost susținută atât de guvernul de dreapta, cât și de opoziție. Mulți parlamentari au purtat panglici sau haine roșii în memoria victimelor.

De acum înainte, Italia va înregistra separat orice crimă împotriva unei femei motivată de gen.

„Feminicidul va fi clasificat, va fi studiat în contextul său real, va exista”, explică judecătoarea Paola di Nicola, una dintre autoarele legii.

Aceasta a făcut parte dintr-o comisie care a analizat 211 crime recente împotriva femeilor pentru a identifica elemente comune, apoi a elaborat textul legislativ.

„A vorbi despre astfel de crime ca fiind rezultatul unei iubiri exacerbate sau al geloziei este o distorsionare – folosim termeni romantici, acceptabili cultural”, spune judecătoarea.

„Această lege ne permite să dezvăluim adevărata motivație a agresorilor: ierarhie și putere”, a adăugat ea.

Italia se alătură astfel Ciprului, Maltei și Croației, singurele state UE cu o definiție legală a femicidului în codul penal.

Nu există o definiție globală unanim acceptată, ceea ce face dificilă compararea statisticilor.

Legea italiană se aplică crimelor „comise din ură, discriminare, dominație, control sau subjugare a unei femei ca femeie”, precum și uciderii femeilor care rup o relație sau își afirmă libertatea personală.

Cele mai recente date polițienești arată o ușoară scădere a numărului de femei ucise anul trecut, la 116, dintre care 106 crime au fost considerate motivate de gen. De acum, asemenea cazuri vor fi înregistrate separat și vor atrage automat detenția pe viață.

Gino Cecchettin, tatăl Giuliei, nu este sigur că legea și-ar fi salvat fiica – ucigașul ei a primit oricum închisoare pe viață.

Dar crede că definirea și discutarea problemei sunt esențiale.

„Înainte, mulți nu voiau să audă cuvântul femicid”, spune el. „Acum e un termen despre care putem vorbi. E un pas mic, dar e un pas.”

El se concentrează însă mai mult pe educație decât pe legislație.

După moartea fiicei, a decis să creeze o fundație care să prevină tragedii similare. „Voiam să înțeleg ce i-a trecut prin minte lui Filippo”, spune el, adâugând: „Era student, un fiu iubit. Un tip normal.”

Gino Cecchettin a descoperit însă o societate plină de stereotipuri despre femei, de idei privind superioritatea masculină, și tineri incapabili să-și gestioneze emoțiile.

Fostul iubit al Giuliei a înjunghiat-o în mod premeditat după ce ea a refuzat să reia relația.

Gino Cecchettin merge acum prin școli și universități și vorbește tinerilor despre respect.

„Dacă le dăm instrumentele potrivite, nu vor acționa ca Filippo. Nu vor rămâne blocați în modelele Superman sau Macho Man”, speră el.

Introducerea acestor „instrumente” în școli – printr-un curs obligatoriu de educație emoțională și sexuală – nu a fost ușoară. Politicienii de extremă dreapta au acceptat doar cursuri opționale pentru copiii mai mari. Fundația Cecchettin le dorește obligatorii și introduse devreme, odată cu accesul copiilor la internet.

Legea feminicidului are și critici.

La prezentarea inițială, un grup a numit-o „o chiftea otrăvită”.

„Nu lipsește protecția, nu există un gol juridic de acoperit”, spune profesoara de drept Valeria Torre de la Universitatea Foggia.

Ea consideră că definiția este prea vagă și greu de aplicat și subliniază că, fiind vorba în majoritatea cazurilor de crime comise de parteneri sau foști parteneri, va fi dificil de demonstrat motivația de gen.

„Mi-e teamă că guvernul vrea doar să-i convingă pe oameni că face ceva. Ceea ce avem cu adevărat nevoie este un efort economic mai mare… pentru a combate inegalitatea”, a adăugat profesoara.

Chiar și susținătorii legii sunt de acord că este nevoie de măsuri mult mai ample împotriva inegalității de gen.

La Muzeul Patriarhatului, o nouă expoziție provocatoare din Roma, problemele Italiei sunt expuse clar. Țara se află pe locul 85 în Global Gender Gap Index, aproape cel mai slab dintre statele UE, cu doar puțin peste jumătate dintre femei angajate.

„Pentru noi, modul de a lupta împotriva violenței este prevenția, iar prevenția înseamnă construirea egalității”, spune Fabiana Costantino de la Action Aid Italia, organizația care a creat muzeul temporar dedicat unei lumi fără dominație masculină.

Expoziția include un difuzor care redă „strigături” de pe stradă și o cameră în care sunt proiectate numele femeilor ucise de bărbați.

„Există multe forme de violență – ca o piramidă”, explică ea. „Trebuie să distrugem baza pentru a elimina forma supremă: femicidul.”

Sesiunea parlamentară maraton de marți s-a încheiat târziu cu un discurs final în care un deputat al puterii a promis că violența împotriva femeilor „nu va fi tolerată și nu va rămâne nepedepsită”.

Legea a fost aprobată de toți cei 237 de deputați, fiind întâmpinată cu aplauze.

„Acest lucru arată că în lupta împotriva violenței asupra femeilor există o voință politică comună”, spune judecătoarea di Nicola, admițând totuși că drumul este lung.

„Arată că Italia începe, în sfârșit, să discute despre rădăcinile profunde ale violenței împotriva femeilor. Primul efect este că țara dezbate ceva cu care nu s-a confruntat niciodată”, conchide magistratul.

Citește și: Procurorul de caz și 14 polițiști, cercetați pentru grave greșeli în ancheta femicidului din Teleorman