Guvernul de coaliție al Germaniei a aprobat un nou plan de serviciu militar pentru a crește numărul de soldați, după luni de negocieri dificile între forțele politice.

Strategia va obliga toți bărbații de 18 ani să completeze un chestionar privind aptitudinea de a servi și, începând din 2027, să efectueze un examen medical.

Decizia vine în contextul în care Berlinul își propune să creeze cea mai puternică armată convențională din Europa.

Șeful celei mai mari companii de apărare din Germania, Rheinmetall, a declarat pentru BBC News că acest obiectiv ar putea fi atins în cinci ani.

Parlamentarii ar urma să voteze planul până la finalul anului 2025.

Armin Papperger a spus că obiectivul cancelarului Friedrich Merz de a consolida Bundeswehr este „realist” și că din partea guvernului vin „decizii clare”.

La începutul acestui an, șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, avertizase că alianța NATO trebuie să se pregătească pentru o posibilă ofensivă rusă în termen de patru ani.

Papperger a declarat că nu are „un glob de cristal”, dar a fost de acord că Germania trebuie să fie „pregătită în 2029”.

În momentul formării coaliției la începutul anului, CDU/CSU și SPD au convenit reintroducerea serviciului militar, care va fi la început voluntar.

Bundeswehr are în prezent aproximativ 182.000 de militari. Noul model urmărește creșterea numărului cu 20.000 într-un an, ajungând la 255.000–260.000 în următorii 10 ani, la care se adaugă aproximativ 200.000 de rezerviști.

Începând cu anul viitor, toți tinerii de 18 ani, bărbați și femei, vor primi un chestionar pentru a evalua interesul și disponibilitatea de a se alătura forțelor armate – obligatoriu pentru bărbați, voluntar pentru femei.

Din iulie 2027, toți bărbații de 18 ani vor trebui să treacă și un examen medical pentru stabilirea capacității de serviciu militar.

Dacă obiectivele guvernului nu vor fi atinse, parlamentul ar putea lua în considerare o formă de înrolare obligatorie. În caz de război, armata ar putea folosi datele din chestionare și examene medicale pentru recrutare.

Unele grupuri din stânga politică rămân profund opuse serviciului militar obligatoriu.

Mulți tineri germani sunt sceptici, iar o majoritate semnificativă se opune. Un sondaj Forsa pentru revista Stern arată că, deși puțin peste jumătate dintre respondenți susțin conscripția, opoziția crește la 63% în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani.

„Nu vreau să merg la război pentru că nu vreau să mor sau să fiu împușcat”, spune Jimi, un elev de 17 ani din Berlin, prezent la un protest anti-conscripție în fața Bundestagului. „Și nici nu vreau să împușc oameni.”

El a spus că un atac asupra Germaniei este un „scenariu improbabil și abstract” pe care guvernul îl folosește pentru a justifica „furarea dreptului a milioane de tineri de a decide ce vor să facă”.

În schimb, Jason, în vârstă de 21 de ani, s-a înrolat ca nou recrutat Bundeswehr anul acesta din cauza „situației de securitate actuale”.

„Am vrut să contribui la apărarea păcii și a democrației, dacă se întâmplă ce e mai rău”, a spus el. Prin înrolare, simte că „dă ceva înapoi societății”, dar crede și în rolul de descurajare al armatei, „ca potențialii inamici nici să nu se gândească să te atace”.

Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a încercat să liniștească opinia publică, afirmând că noul plan nu ar trebui să genereze „îngrijorare sau teamă”.

„Cu cât forțele noastre armate sunt mai capabile de descurajare și apărare – prin armament, instruire și personal –, cu atât este mai puțin probabil să devenim parte într-un conflict”, a declarat Pistorius.

Cheltuielile militare ale Germaniei au scăzut după încheierea Războiului Rece, iar conscripția a fost suspendată în 2011.

Având în vedere trecutul său, Germania a fost mult timp reticentă în a-și afișa forța militară, însă cancelarul Merz a anunțat anul acesta că regula pentru apărare trebuie să fie „orice este necesar”, în urma invaziei ruse asupra Ucrainei.

Țările NATO din Europa au fost presate de administrația președintelui Donald Trump să își crească cheltuielile militare.

Procesul de reînarmare europeană a adus venituri semnificative companiei Rheinmetall.

Directorul ei, Armin Papperger, a declarat: „Câștigăm mulți bani pentru că există o cerere uriașă”.

„Trebuie să devenim puternici la capitolul vehicule, muniție, să avem competențe proprii în domeniul sateliților. Facem mult mai mult în domeniul electronicii și inteligenței artificiale decât oricând”, a spus el.

Un raport american de anul trecut sugera că șeful Rheinmetall ar fi fost ținta unui complot de asasinat pus la cale de Rusia. Nu a existat o confirmare, iar Papperger nu a comentat, spunând doar: „Mă simt bine, mă simt în siguranță”.

Întrebat dacă Europa se află într-un război rece sau hibrid, el a răspuns: „Oricum l-ai numi, nu este o perioadă pașnică.”