Persoanele cu dizabilităţi pot călători pe teritoriul Uniunii Europene într-un mod mult mai facil, în baza adoptării a două noi directive, care constau în implementarea cardului european pentru dizabilitate. Acesta a fost testat deja în 8 țări, inclusiv România.

Cardul european pentru dizabilitate a fost testat timp de doi ani în cadrul unui proiect pilot din care au făcut parte Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România şi Slovenia. Multă vreme însă instituţiile europene nu păreau să poată cădea de acord ce funcţie să îndeplinească mai exact acest document.

Acces la evenimente, asistență, parcare

O oarecare confuzie persistă şi acum, de vreme ce vorbim de fapt de două carduri europene pe care le vor putea solicita persoanele cu dizabilităţi. La ce le putem folosi explică Florentin Rădulescu, preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Nevăzătorilor din România, la Radio România Cluj:

„Aceste carduri europene de dizabilitate oferă acces la muzee, la evenimente culturale, la asistenţă în caz de nevoie. Va exista şi un format pe care va apărea litera A, care înseamnă că ai dreptul la asistent personal.

Deocamdată va fi doar o dovadă că eşti o persoană cu dizabilitate recunoscută într-una dintre ţările Uniunii Europene. Este un punct de început, se doreşte să se extindă la transport şi la alte facilităţi, ca recunoaşterea drepturilor pe care o persoană cu dizabilităţi le are într-o ţară să fie valabilă şi în alte ţări.

Pentru parcare e un alt card, care şi el este inclus în această nouă directivă. Acolo se are în vedere, tot aşa, uniformizarea: este un format tip, care va permite ca în momentul în care circuli cu acest card într-o altă ţară, să poţi să foloseşti locurile de parcare.

Va exista şi un format digital al acestui card. Şi apropo: inclusiv pe cardul de dizabilitate va exista un cod QR, se va dovedi în acest mod că nu este fals. Noua directivă instituie oficial cardul european pentru dizabilitate pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, asigurând accesul egal la condiţii speciale în toate ţările membre.

În plus, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care extinde aceste prevederi şi la cetăţenii din afara Uniunii Europene, care se află temporar pe teritoriul statelor membre. În cazul ambelor directive, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani şi jumătate pentru a transpune în legislaţia naţională şi încă un an pentru a pune măsurile în aplicare.”

Citește și: Despăgubiri pentru asociațiile de proprietari, când se întrerupe apa caldă și căldura