Mai mult de jumătate din producția mondială de alimente va fi în pericol în următorii 25 de ani, din cauza crizei apei care se accentuează rapid, arată un raport publicat joi, în care experții atrag atenția că sunt necesare măsuri urgente de conservare a resurselor de apă.

Totodată, este necesară oprirea distrugerii ecosistemelor de care depinde apa dulce.

Deficitul de apă este resimțit deja de jumătate din populația lumii, iar acest număr va crește pe măsură ce criza climatică se agravează, arată un raport al Comisiei gobale privind economia apei, publicat joi.

„Stres fără precedent”

Cererea de apă dulce va depăși oferta cu 40 % până la sfârșitul deceniului, deoarece sistemele de apă ale lumii sunt supuse unui „stres fără precedent”, se mai arată în raportul citat de The Guardian.

Guvernele și experții au subestimat cantitatea necesară de apă pentru ca oamenii să aibă o viață decentă, a constatat comisia.

Pentru sănătate și igienă, fiecare persoană are nevoie de 50 până la 100 de litri pe zi, însă în realitate oamenii au nevoie de 4.000 de litri pe zi pentru a avea o nutriție adecvată și o viață demnă.

În mare parte dintre regiuni, acest volum nu poate fi atins la nivel local, iar oamenii rămân dependenți de comerț pentru a-și satisface nevoile.

Unele țări beneficiază mai mult decât altele de „apă verde”, care este umiditatea solului necesară pentru producția alimentară, spre deosebire de „apa albastră” din râuri și lacuri. Raportul a constatat că apa se mișcă în jurul lumii în „râuri atmosferice” care transportă umezeala dintr-o regiune în alta.

Cooperare în domeniul gestiunii resurselor de apă

Aproximativ jumătate din precipitațiile de pe uscat din lume provin din vegetația sănătoasă a ecosistemelor care elimină apa înapoi în atmosferă și generează nori care se deplasează apoi în direcția vântului. China și Rusia sunt principalii beneficiari ai acestor sisteme de „râuri atmosferice”, în timp ce India și Brazilia sunt principalii exportatori, deoarece masa lor continentală susține fluxul de apă verde către alte regiuni. Între 40 % și 60 % din sursa de apă dulce pluvială este generată de utilizarea terenurilor învecinate.

„Economia chineză depinde de gestionarea durabilă a pădurilor din Ucraina, Kazahstan și regiunea baltică”, a declarat profesorul Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru cercetarea impactului climatic și unul dintre copreședinții comisiei.

„Același lucru se poate spune și despre Brazilia, care furnizează apă dulce Argentinei. Această interconectare arată că trebuie să includem apa dulce în economia globală ca bun comun global.”

Tharman Shanmugaratnam, președintele Singapore și copreședinte al comisiei, a declarat că țările trebuie să înceapă să coopereze în domeniul gestionării resurselor de apă înainte de a fi prea târziu.

„Trebuie să ne gândim radical la modul în care vom păstra sursele de apă dulce, cum le vom utiliza mult mai eficient și cum vom putea avea acces la apă dulce pentru fiecare comunitate, inclusiv pentru cele vulnerabile - cu alte cuvinte, cum vom păstra echitatea între bogați și săraci”, a declarat Shanmugaratnam.

Citește și: Preţurile mondiale la alimentele de bază au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni