Peste 83% dintre români admit că folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, potrivit unui sondaj realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute.

Utilizarea este predominant personală, dar tehnologia este folosită și la locul de muncă sau în mediul educațional.

Datele arată că 77,9% dintre respondenți folosesc inteligența artificială în scopuri personale, 15,4% apelează la aceasta la serviciu, iar 9,3% la școală sau la facultate. Aproximativ 16,9% declară că nu utilizează deloc asemenea instrumente.

Frecvența utilizării este ridicată: 50,7% dintre utilizatori interacționează cu instrumentele de inteligență artificială de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% zilnic. Astfel, aproape 77% dintre cei care au adoptat tehnologia o folosesc cel puțin săptămânal.

Cea mai mare rată de utilizare se înregistrează în rândul tinerilor. Aproximativ 97% dintre persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani folosesc inteligența artificială. Procentul scade la 68,5% în categoria 50–59 de ani și la 29,3% în rândul celor de peste 70 de ani.

Nivelul educației influențează, de asemenea, adopția. Inteligența artificială este utilizată de 80% dintre persoanele fără studii superioare și de 93,3% dintre absolvenții de facultate.

Majoritatea utilizatorilor își evaluează însă competențele ca fiind de bază sau medii. Aproximativ 48,1% se consideră începători, 40,8% apreciază că au un nivel mediu, iar numai 11,1% se declară utilizatori avansați.

Principalul beneficiu identificat este economisirea timpului, menționată de 65,4% dintre respondenți. În același timp, 55,5% cred că inteligența artificială va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% consideră că tehnologia prezintă riscuri pentru datele personale și securitate.

Temerile privind efectele asupra pieței muncii sunt resimțite mai ales la nivel general. Doar 21,9% dintre respondenți se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, în timp ce 51,1% sunt puțin sau deloc îngrijorați.

În privința utilizării inteligenței artificiale de către instituțiile publice, românii fac diferența între sarcinile administrative și deciziile cu efect direct asupra vieții și drepturilor lor. Aproape 70% s-ar simți inconfortabil dacă un sistem de inteligență artificială ar stabili un diagnostic medical, iar 57,4% resping folosirea acestuia pentru acordarea beneficiilor sociale.

Atitudinea este mai favorabilă în cazul sarcinilor administrative. Aproximativ 38% dintre respondenți acceptă folosirea inteligenței artificiale pentru trierea cererilor și dosarelor, iar 42,2% pentru evaluarea activității funcționarilor.

Sondajul a fost realizat în perioada 17–21 iunie, pe un eșantion de 2.002 persoane, și este prezentat drept reprezentativ la nivel național pentru populația adultă din România.

Recrutarea participanților s-a făcut digital și aleatoriu, potrivit autorilor studiului.