Noile reguli ale Uniunii Europene privind rețelele sociale sunt puse la încercare de acuzațiile legate de o campanie orchestrată pe TikTok pentru a influența alegerile prezidențiale din România.

Victoria surprinzătoare a ultranaționalistului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România pune presiune pe Comisia Europeană să demonstreze că își poate folosi noile competențe pentru a controla conținutul online, notează Politico.

Ancheta trebuie să lămurească modul în care contul de social media al lui Călin Georgescu a beneficiat de un impuls decisiv în ultimul moment. Regulile actuale permit aplicarea de amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a companiilor sau chiar blocarea temporară a serviciilor acestora în UE.

Răspunsul Bruxelles-ului, deocamdată? „Investigăm”.

Comisia, care supraveghează TikTok din cauza dimensiunii platformei, trebuie să echilibreze eficiența regulilor privind moderarea conținutului - Legea Serviciilor Digitale (DSA) - fără să fie acuzată, totuși, de concluzii pripite sau de interferență în alegerile naționale.

Cazul din România se adaugă eforturilor UE de a gestiona platforma X, deținută de Elon Musk, un susținător al libertății de exprimare și protejat al republicanului Donald Trump, care a sfidat public regulile UE privind rețelele sociale.

Dacă Bruxelles-ul nu reușește să abordeze aceste probleme-cheie, credibilitatea legii de referință a UE privind rețelele sociale ar putea fi compromisă, exact când se așteaptă ca reglementările să devină cu adevărat eficiente.

Punct sensibil

Victoria uimitoare a lui Călin Georgescu a pus rapid Comisia Europene sub presiune.

La doar două zile după alegeri, deși detaliile despre creșterea bruscă pe TikTok a candidatului erau încă puține, autoritatea română de reglementare în domeniul audiovizual a solicitat executivului comunitar să investigheze aplicația de partajare a videoclipurilor. Potrivit CNA, algoritmul TikTok a amplificat conținutul care „a favorizat disproporționat un candidat”, conform unei declarații transmise către Politico.

Acest lucru nu a declanșat imediat o anchetă oficială din partea autorității din Bruxelles. În schimb, Comisia a extins un set mai vechi de întrebări adresate TikTok cu noi cerințe despre sistemul platformei de recomandare a conținutului și riscurile exploatării aplicației de către actori rău intenționați.

De asemenea, a convocat la discuții TikTok, Meta (compania-mamă a Facebook), Google, Microsoft și X.

„Lipsa capacității de a interveni rapid în astfel de situații și faptul că platformele nu par să le pese”, a criticat Kim Van Sparrentak, parlamentar european din grupul Verzilor, într-o audiere cu directorii TikTok.

Comisia a adoptat o abordare prudentă, temându-se de acuzații de interferență în alegerile naționale.

Calea spre o monitorizare mai strictă în viitor

Legea UE privind rețelele sociale nu a fost niciodată concepută pentru a rezolva rapid situații precum cea din alegerile din România. Solicitările de anchetă s-au concentrat pe un articol al legii (articolul 34) care impune platformelor precum TikTok să evalueze așa-numitele riscuri sistemice.

Un astfel de risc sistemic este impactul negativ pe care sistemele de recomandare, cum ar fi algoritmul TikTok, îl pot avea asupra discursului public și alegerilor. Totuși, orice concluzie că TikTok a încălcat legea nu ar schimba realitatea politică după votul din România.

Acest scandal ar putea deschide, însă, calea pentru monitorizarea mai strictă a alegerilor viitoare.

TikTok a fost deja obligat să stocheze orice date legate de alegeri naționale în UE până în martie anul viitor, o măsură care va fi în vigoare când Germania va organiza alegeri pe 23 februarie.

Citește și: Mai mulți influenceri de pe TikTok, audiați în privința campaniei lui Călin Georgescu pentru prezidențiale