Curtea Constituțională a României a decis că anularea alegerilor prezidențiale este esențială pentru protejarea democrației de atacuri externe.

Potrivit unei analize Politico, hotărârea CCR a aruncat țara într-o criză extraordinară, care zguduie democrația unuia dintre cele mai importanți membri ai UE și NATO din Europa de Est, iar deznodământul acesteia rămâne incert.

Duminică, românii ar fi trebuit să voteze în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, având de ales între doi candidați: primărița unui mic oraș, Elena Lasconi, reprezentând centru-dreapta, și Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta, care a trecut de la anonimat la câștigarea primului tur din 24 noiembrie.

Vineri, Curtea Constituțională de la București a decis că primul tur al alegerilor a fost grav compromis de o presupusă operațiune rusească menită să influențeze rezultatul. Prin urmare, întregul proces electoral a fost anulat și trebuie reluat în integralitate.

Președintele în funcție, Klaus Iohannis, se vede nevoit să își prelungească mandatul.

La rândul lor, competitorii politici caută să se reorganizeze și să pregătească campanii electorale costisitoare pentru noile alegeri, în timp ce milioane de alegători se întreabă dacă mai pot avea încredere în procesul electoral.

Încă nu a fost stabilită o dată pentru noile alegeri, dar acest lucru trebuie să se întâmple în curând.

Cum a ajuns România în criză

Cu doar o lună în urmă, Călin Georgescu era aproape necunoscut în țara sa, fără susținere politică și cu o prezență redusă în media tradiționale.

Totul s-a schimbat în ultimele două săptămâni, înainte de primul tur al alegerilor, desfășurat pe 24 noiembrie.

Aproximativ 25.000 de conturi pro-Georgescu de pe TikTok au intrat în acțiune, într-o operațiune despre care analiștii români spun că a fost coordonată pentru a influența alegerile în favoarea sa.

Președintele Klaus Iohannis, care provine dintr-un alt partid de centru-dreapta, a primit informații din partea serviciilor secrete care indicau că atât actori statali, cât și nestatali au intervenit în alegeri, acuzând Rusia de o serie de atacuri hibride agresive. SUA au confirmat implicarea Rusiei.

Klaus Iohannis a declasificat documente secrete potivit cărora Călin Georgescu a beneficiat ilegal de promovare electorală în perioadele în care campania era interzisă. Documentele arătau că acesta a primit finanțare externă, deși a declarat că nu a cheltuit nimic pentru campanie.

Curtea Constituțională a fost asaltată cu cereri de anulare a alegerilor pe baza acestor rapoarte declasificate. Vineri după-amiază, Curtea a fost de acord.

„Informațiile că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României” l-au determinat pe Klaus Iohannis să concluzioneze că „ne confruntăm cu o problemă de securitate națională”, a declarat președintele, vineri seară, într-un discurs televizat.

Ce este în joc?

În România, aceste alegeri au fost percepute ca o bătălie între Est și Vest. Într-o țară unde amintirile dictaturii comuniste sunt încă vii, alegerea a avut pentru mulți români o semnificație existențială.

Elena Lasconi, candidata pro-UE, a beneficiat de sprijinul partidelor tradiționale de centru, în timp ce Călin Georgescu a fost susținut de trei grupuri de extremă dreapta, dintre care două au intrat recent în parlament.

Pozițiile sale față de NATO și UE — a fost extrem de critic la adresa implicării României în ambele — au stârnit temeri că ar putea rupe alianțele occidentale ale țării și s-ar orienta spre Moscova. Suveranistul l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin ca lider și patriot și a promis să oprească orice ajutor românesc pentru Ucraina, ceea ce ar fi un pas dramatic într-un moment critic pentru Kiev.

Chiar și așa, milioane de români au fost atrași de campania tradiționalistă a lui Georgescu, fiind pregătiți să-l voteze în turul al doilea împotriva lui Lasconi. El a obținut peste 2,1 milioane de voturi în primul tur, concurând împotriva a șapte alți candidați principali, după ce și-a promovat viziunea despre structurile familiale tradiționale și credința ortodoxă.

Călin Georgescu susține acum că este victima unei conspirații a elitei politice, menite să îl țină departe de putere și să împiedice voința poporului, comparând tratamentul său cu cel al lui Donald Trump în SUA.

Chiar și principala sa contracandidată, Elena Lasconi, a denunțat decizia Curții Constituționale, spunând că democrația României este „călcată în picioare” de stat.

Ce urmează?

Călin Georgescu a anunțat că va depune o plângere la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar nu există o cale juridică clară pentru anularea hotărârii Curții Constituționale. El nu a spus încă dacă intenționează să participe din nou la alegeri.

Pe 1 decembrie, românii au ales și un nou parlament. Săptămâna viitoare, o coaliție largă formată din 4 partide va forma un executiv care va avea sarcina de a organiza noile alegeri prezidențiale.

Coaliția va numi un premier, care va trebui să fie aprobat de președintele în funcție. Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie, dar el a declarat că va rămâne în funcție până la învestirea succesorului său.

Între timp, procurorii au deschis o investigație privind atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, detaliate în rapoartele de informații declasificate. Este a treia investigație lansată, după ce procurorul general a deschis două alte anchete privind corupția electorală, fraudele informatice și spălarea de bani, care ar fi implicat cel puțin un milion de euro.

TikTok se confruntă, de asemenea, cu presiuni la nivelul UE, reprezentanții platformei fiind convocați la Parlamentul European pentru a răspunde la întrebări despre moderarea conținutului în timpul primului tur al alegerilor. Comisia Europeană a ordonat recent TikTok să păstreze datele privind alegerile din România. Platforma susține a închis trei campanii de influență după primul tur de scrutin.

Există și cereri ca Curtea Constituțională să anuleze alegerile parlamentare, care au avut loc între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.

Unele partide subliniază faptul că scrutinul s-a desfășurat în timpul acelorași atacuri hibride care au dus la anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale.