România va organiza noi alegeri prezidențiale pe 4 mai, cu un al doilea tur programat două săptămâni mai târziu, pe 18 mai.

Liderii celor trei partide din coaliția de guvernare a țării - Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată Maghiară - împreună cu un reprezentant al minorităților etnice reprezentate în parlament au stabilit această dată într-o ședință desfășurată, miercuri, la București.

Guvernul va publica, săptămâna viitoare, un document oficial pentru a face publice datele alegerilor, deoarece legea românească prevede că acest lucru trebuie făcut cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua primului tur.

Liderii partidelor din coaliția de guvernare și-au reafirmat, miercuri, sprijinul lor pentru fostul lider liberal Crin Antonescu, drept candidat comun pentru funcția de președinte, notează Politico.

Anunțurile vin la puțin peste o lună după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile inițiale cu doar câteva zile înainte de desfășurarea turului al doilea, care îi opunea pe independentul ultranaționalist Călin Georgescu și Elena Lasconi, o reformistă din partea partidului de centru-dreapta Uniunea Salvați România.

Curtea Constituțională a luat decizia fără precedent și a dispus reluarea alegerilor din cauza suspiciunilor că suveranistul a fost susținut de Rusia pentru a ajunge pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, când el și Elena Lasconi l-au devansat pe premierul social-democrat Marcel Ciolacu, favorit al sondajelor de opinie.

Documente clasificate de informații au susținut că influenceri plătiți, împreună cu membri ai unor grupuri extremiste de dreapta și persoane cu legături cu crima organizată, au promovat candidatura lui Georgescu online, în special pe TikTok, înainte de 24 noiembrie.

Documentele nu afirmau direct că Rusia se află în spatele acestor influenceri, dar sugerau puternic acest lucru. După anularea alegerilor nu au apărut alte dovezi care să susțină aceste acuzații.

Majoritatea românilor consideră că anularea alegerilor a fost o decizie greșită, conform unui sondaj realizat pe un eșantion mic, de aproape 1.000 de respondenți, de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

Potrivit cercetării sociologice, Călin Georgescu ar fi câștigat turul al doilea dacă alegerile nu ar fi fost anulate.

Deși victoria lui de etapă, cu 23% din voturi, a declanșat panică, el pare în continuare un candidat serios pentru reluarea alegerilor. Decisivă se va dovedi eventuala descalificarea de către Curtea Constituțională din cauza acuzațiilor de finanțare nedeclarată.

Popularitatea sa, posibil chiar în creștere, se datorează parțial suspiciunii profunde față de nepotismul și clientelismul partidelor tradiționale, care sunt percepute de mulți români ca fiind cele care au tras sforile pentru a anula primul scrutin.

Călin Georgescu, un sceptic față de vaccinuri, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un patriot și se opune ajutorului pentru Ucraina, este văzut ca o amenințare la adresa poziției Bucureștiului în UE și NATO.

Totuși, chiar dacă ar câștiga, ar fi într-o anumită măsură ținut sub control de Parlament și Guvern.