Uniunea Europeană se străduiește să obțină aprobarea celui mai mare buget din istoria sa, să acopere un deficit financiar uriaș al Ucrainei și să gestioneze presiunile geopolitice din partea Statelor Unite ale Americii și a Chinei, notează Politico într-o analiză.

În viitorul apropiat, blocul comunitar riscă și să fie paralizat de conflictele politice interne din țările care, împreună, reprezintă aproximativ 60% din PIB-ul și populația sa.

„Toată lumea înțelegea că trebuie să încheiem… un acord politic până la sfârșitul anului”, a declarat președintele cipriot Nikos Christodoulides pentru Politico, într-un interviu acordat în marja Consiliului European de săptămâna trecută, referindu-se la negocierile dificile privind bugetul Uniunii.

Dar alegerile din Spania, programate în noiembrie, înseamnă că acest lucru nu va mai fi posibil, a spus el. Anul viitor „va fi rândul Franței, Italiei” și al altor țări să organizeze alegeri, a adăugat el, anticipând și mai multe complicații pentru Uniune.

UE se confruntă cu o dilemă fără precedent: cele mai mari patru economii ale sale se îndreaptă toate spre alegeri sau tulburări politice, ceea ce ar putea limita drastic capacitatea blocului comunitar de a acționa.

Spania va organiza alegeri luna viitoare, iar centrul-dreapta și extrema dreaptă se îndreaptă spre preluarea puterii. Franța își va schimba președintele în aprilie, sondajele favorizând-o pe Marine Le Pen, figura emblematică a extremei drepte. Alternativa pentru Germania este în ascensiune, punând sub semnul întrebării viitorul lui Friedrich Merz în funcția de cancelar. Iar guvernul premierului italian Giorgia Meloni, cu o longevitate neobișnuită, se îndreaptă, la rândul său, spre alegeri în 2027.

Consecințele încep să se contureze, observă jurnaliștii Politico.

Cel mai recent summit al Uniunii a oferit o primă imagine a ceea ce urmează: după două zile de discuții, liderii nu au reușit să avanseze în privința bugetului de 2.000 de miliarde de euro și s-au implicat, în schimb, într-o dispută neașteptat de aprinsă privind politica energetică.

Concluziile summitului nu au inclus nicio referire la obținerea unui consens asupra bugetului înainte de sfârșitul anului. Statele membre s-au opus insistențelor președintelui Consiliului European, António Costa, pentru stabilirea unui termen-limită la sfârșitul lui 2026, deși sunt programate summituri în noiembrie și decembrie.

Dacă aceste reuniuni nu vor produce un acord, negocierile, deja tensionate, se vor prelungi în 2027, când confruntările electorale vor influența probabil și mai mult discuțiile, iar guvernele ar putea deveni tot mai reticente să facă compromisurile necesare.

Atac din trei direcții

Paralizia de care se teme Bruxellesul, pe măsură ce ciclul electoral european prinde avânt, începe deja să se instaleze. Summitul de săptămâna trecută a arătat cât de dificil devine să se ajungă la compromisurile de care Uniunea are nevoie.

În loc să încheie acorduri importante, o înțelegere franco-germană privind automobilele a fost singura excepție, liderii au folosit reuniunea pentru a-și consolida pozițiile și a căuta avantaje tactice în fața taberelor rivale.

Pesimismul era palpabil, potrivit celor șase diplomați și oficiali cu care a discutat POLITICO. Mai mulți au avertizat că UE se va confrunta cu obstacole serioase în lunile următoare. Toți au vorbit sub protecția anonimatului, pentru a se putea exprima liber.

„Anul viitor va fi mai rău”, a spus un diplomat european de rang înalt.

„Este adevărat, din cauza acestui calendar electoral… anul viitor va fi mult mai dificil în statele membre și în Parlamentul European”, a declarat Carla Tavares, eurodeputată din grupul Socialiștilor și Democraților și una dintre coordonatoarele negocierilor bugetare.

Problemele interne ale Uniunii cu greu ar fi putut apărea într-un moment mai nepotrivit.

De la subminarea alianței transatlantice de către președintele american Donald Trump până la dezechilibrul comercial tot mai mare în relația cu China, UE se confruntă cu presiuni geopolitice și economice în creștere pe mai multe fronturi.

„Urmăresc dezbinarea noastră. Vor să fim dezbinați”, le-a declarat premierul belgian Bart De Wever jurnaliștilor, într-o conferință de presă desfășurată noaptea târziu, în timpul summitului. El nu a menționat nume, dar s-a referit la țări aflate la est și la vest de Bruxelles. „Și au, desigur, puncte în care ne pot lovi.”

Fostul ministru lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, în prezent cercetător invitat la Universitatea Stanford, a fost mai puțin rezervat.

„Acum suntem atacați din trei direcții: dinspre SUA, Rusia și China”, a spus el.

Washingtonul pune sub semnul întrebării vechile alianțe care au susținut securitatea europeană timp de generații. Moscova poartă un război din umbră în întreaga Europă, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, pe care Berlinul a atribuit-o Kremlinului. Beijingul își întărește controlul asupra lanțurilor esențiale de aprovizionare și inundă piețele europene cu exporturi ieftine.

Apoi există problema Ucrainei. Potrivit FMI, țara se confruntă anul viitor cu un deficit bugetar de 30–35 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia îi lovește infrastructura energetică înaintea unei ierni grele. Și aceasta în pofida celor 90 de miliarde de euro pe care UE a acceptat anul trecut să le pună la dispoziție.

Landsbergis a spus că perspectivele pentru Kiev în lunile următoare sunt „extrem de sumbre”.

„Totul cade pe umerii Europei”, a afirmat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj sumbru la summitul de săptămâna trecută, spunându-le jurnaliștilor că, dacă Ucraina cade, 20 de milioane de ucraineni vor ajunge în UE.

„Rusia ne ucide”, a spus el. „Nu vor să se oprească.”

O soluție pentru dificultățile de finanțare ale Ucrainei ar putea fi reprezentată de activele rusești în valoare de 200 de miliarde de euro, imobilizate pe termen nelimitat la depozitarul financiar Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Dar nici în această privință nu există semne că UE ar găsi o poziție comună. Belgia, care a blocat prin veto tentativele anterioare de folosire a activelor pentru sprijinirea Ucrainei, refuză în continuare să își schimbe poziția.

„Nu s-a schimbat nimic”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, când a plecat mai devreme de la summitul de săptămâna trecută.

Alte soluții posibile, precum contractarea unor noi împrumuturi comune, vor necesita compromisuri complicate, tocmai într-un moment în care Bruxellesul dispune de o marjă de manevră și mai redusă.

La cine să apelezi?

Problemele UE depășesc bugetul sau dosarele individuale de politici publice. În condițiile în care viitorul politic al unora dintre cei mai puternici lideri europeni este incert, Bruxellesul riscă să piardă alianțele stabile și liderii naționali cu greutate, aflați de mult timp în funcție, de care are nevoie pentru negocierea compromisurilor.

„Avem acum o Europă fără un lider evident”, a apreciat un alt diplomat european. Președinta Comisiei, Ursula „von der Leyen, este puternică. Dar nu avem o Merkel sau un Mitterrand”, a adăugat el.

Constituția nu îi permite președintelui francez Emmanuel Macron să exercite un al treilea mandat consecutiv, astfel că va trebui să își găsească o altă adresă la Paris după ce va părăsi Palatul Élysée în aprilie. În timpul unei discuții cu ușile închise la summitul de săptămâna trecută, Macron a recunoscut că nu va avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord asupra bugetului în ultimele sale luni la putere, potrivit a patru diplomați europeni.

Premierul spaniol Pedro Sánchez se îndreaptă spre o înfrângere după opt ani la putere, potrivit sondajelor. Spaniolii vor vota pe 29 noiembrie, ceea ce înseamnă că Sánchez va fi în plină campanie electorală în timpul reuniunilor liderilor UE din 13 și 26 noiembrie.

Costa, care a subliniat necesitatea unui acord asupra bugetului UE până la sfârșitul lui 2026, pentru ca acesta să poată fi aplicat din 2028, a respins îngrijorările că următorul val de alegeri ar putea împiedica acest lucru.

„Trăim în 27 de democrații”, a spus el vineri. „Mai mult sau mai puțin, în fiecare lună avem câte un scrutin. Dacă ne-am lua după alegeri, nu am putea aproba niciodată un buget nou.”

Indiferent de rezultat, nu se anticipează formarea unui guvern la Madrid înainte de ianuarie, ceea ce ar putea deraia negocierile bugetare, potrivit a doi diplomați europeni.

Nimeni nu poate spune cât timp va mai rămâne în funcție cancelarul german Merz. Deși următoarele alegeri federale sunt programate abia în 2029, ascensiunea AfD și prăbușirea propriei popularități complică ecuația compromisurilor pe care Merz ar putea fi dispus să le facă.

Și Italia urmează să organizeze alegeri în octombrie 2027. Un alt diplomat european a spus că nu se așteaptă ca Meloni să aștepte până atunci, apreciind că aceasta ar putea convoca alegeri mult mai devreme.

Un oficial european de rang înalt a sugerat că în ianuarie ar putea exista o fereastră favorabilă pentru obținerea acordului asupra bugetului. Potrivit Politico, ar putea fi ultima șansă de a ajunge la o înțelegere înainte ca tulburările politice din Europa să facă și mai dificilă găsirea unui compromis.

Până acum, liderii UE au fost pur și simplu „prea lenți”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, unul dintre coordonatorii negocierilor bugetare din partea Partidului Popular European, iar „timpul se scurge.”

Citește și: Locuitorii provinciei Alberta au votat să rămână parte a Canadei