România numără voturile exprimate la primul tur al prezidențialelor, marcate de scorul suprinzător obținut de candidatul independent Călin Georgescu.

Potrivit ext-poll-urilor, premierul social-democrat Marcel Ciolacu este creditat cu prima șansă după prima rundă, care a consemnat o ascensiune a extremei drepte.

Potrivit experților, această tabără politică a beneficiat de un climat social și geopolitic tensionat în acest stat membru loial al UE și NATO, situat la granița cu Ucraina.

Liderul PSD este creditat cu 25% din voturi, urmat de Elena Lasconi (18%), primărița de centru-dreapta (USR) a unui oraș mic, și de doi candidați naționaliști (15-16% fiecare), conform sondajelor realizate la ieșirea de la urne.

În vârstă de 56 de ani, Marcel Ciolacu le-a mulțumit alegătorilor pentru că i-au oferit această primă poziție în opțiunile electorală, dar a îndemnat la răbdare pentru numărarea completă a voturilor, pentru a afla cu cine se va confrunta pe 8 decembrie.

Fostă jurnalistă în vârstă de 52 de ani, devenită politiciană, Elena Lasconi a făcut, de asemenea, apel la prudență. „Rezultatele sunt foarte strânse, nu este încă momentul pentru a sărbători”, a declarat aceasta.

La extrema dreaptă, liderul partidului AUR, George Simion (38 de ani), care era cotat pe locul al doilea în sondaje, se află momentan pe locul al patrulea, imediat după Călin Georgescu, un candidat prorus de 62 de ani, care a produs o surpriză.

George Simion nu s-a declarat, însă, învins. „Vom vedea rezultatele urnelor”, a spus el, promițând „alte două bătălii” la alegerile parlamentare din 1 decembrie și o săptămână mai târziu, în turul al doilea al prezidențialelor.

Extrema dreaptă, „marele câștigător”

„Extrema dreaptă este de departe marele câștigător al acestor alegeri”, a comentat pentru agenția Frace Presse politologul Cristian Pîrvulescu, subliniind că aceasta a obținut aproape o treime din voturi.

Este o schimbare majoră pentru această țară cu 19 milioane de locuitori, care până acum a rezistat influențelor naționaliste, spre deosebire de Ungaria sau Slovacia.

Cu un discurs pasional, cu accente mistice și conspiraționiste, George Simion, admirator al republicanului american Donald Trump, a capitalizat pe seama suferinței unei părți a populației afectate de inflația ridicată.

În ceea ce-l privește pe Călin Georgescu, scorul său se datorează unei campanii virale pe TikTok, axată pe oprirea ajutorului pentru Ucraina. „În această seară, poporul român a strigat pentru pace. Și a strigat foarte tare, extrem de tare”, a declarat acesta.

După 10 ani de mandat al lui Klaus Iohannis, susținător fervent al Kievului, devenit foarte nepopular din cauza costisitoarelor sale deplasări în străinătate finanțate din bani publici, alegătorii și-au îndreptat atenția către trei candidați anti-sistem.

La București, mai mulți locuitori și-au exprimat dorința de „schimbare, de a vedea lucrurile mișcându-se în sfârșit”, precum Andreea Irimie, o profesoară de 29 de ani, care a venit să voteze într-o duminică rece, dar însorită, în timp ce alții au vorbit despre frica lor de război.

România, care are o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina și este mărginită de Marea Neagră, joacă un rol strategic „vital”, subliniază într-un studiu grupul de reflecție New Strategy Center. Atât pentru NATO, care are în această țară peste 5.000 de soldați, cât și pentru tranzitul cerealelor ucrainene.

Bazându-se pe aceste rezultate bune la prezidențiale, extrema dreaptă ar trebui să beneficieze de un „efect de contagiune” la legislativele din 1 decembrie, între cele două tururi ale prezidențialelor, anticipează Cristian Pîrvulescu. Situația ar putea prefigura negocieri dificile pentru formarea unei coaliții.

Social-democrații guvernează în prezent în coaliție cu liberalii, conchide France Presse în articolul semnat de Ani Sandu.

Citește și: Rezultatele primului tur de scrutin, în dezbaterea RRA