Alegerile prezidenţiale din Portugalia vor fi decise în turul al doilea, într-un context politic marcat de ascensiunea extremei drepte şi de fragmentarea scenei politice.

Potrivit France Presse, candidatul de centru-stânga António José Seguro s-a clasat pe primul loc, cu 31% din voturi, urmat de populistul André Ventura, care a obţinut 23,5% din sufragii.

Turul decisiv este programat pe 8 februarie.

În vârstă de 63 de ani, socialistul António José Seguro a lansat un apel la unitate imediat după anunţarea rezultatelor, cerând sprijinul „tuturor democraţilor, progresiştilor şi umaniştilor” pentru a opri ascensiunea extremismului. „Împreună putem învinge ura şi dezbinarea”, a declarat acesta, într-un discurs susţinut în faţa susţinătorilor săi.

De cealaltă parte, André Ventura, liderul formaţiunii de extremă dreapta Chega („Destul”), a vorbit despre un moment de cotitură în politica portugheză. Deşi nu a reuşit să câştige primul tur, aşa cum sugerau unele sondaje, el şi-a consolidat poziţia, confirmând ascensiunea partidului său ca principală forţă de opoziţie. „Dreapta este mai fragmentată ca niciodată, dar portughezii ne-au dat conducerea. Nu trebuie să ne fie teamă de schimbare”, a afirmat el.

Scrutinul marchează o premieră în istoria recentă a Portugaliei, fiind prima dată din 1986 când alegerile prezidenţiale ajung în turul al doilea. Analiştii pun acest lucru pe seama creşterii influenţei extremei drepte şi a polarizării electoratului.

Contextul politic este cu atât mai sensibil cu cât premierul Luis Montenegro, recent reconfirmat în fruntea unui guvern minoritar de dreapta, ar putea fi nevoit să coabiteze cu un preşedinte provenit dintr-o tabără politică diferită.

Spre deosebire de actualul şef al statului, conservatorul Marcelo Rebelo de Sousa, viitorul preşedinte ar putea avea o relaţie mai tensionată cu executivul.

„La mai puţin de un an de la victoria dreptei conduse de Luis Montenegro, totul indică faptul că următorul preşedinte va fi un socialist”, a explicat politologul Paula Espírito Santo, de la Institutul Superior de Ştiinţe Sociale şi Politice din Lisabona. Potrivit acesteia, rezultatul reprezintă „o înfrângere politică pentru guvern”.

Premierul Luis Montenegro a refuzat să sprijine public vreunul dintre cei doi candidaţi ajunşi în turul al doilea. „Spaţiul nostru politic nu este reprezentat în această rundă şi nu vom da niciun consemn de vot”, a declarat el, în condiţiile în care guvernul său a colaborat în Parlament, pe rând, atât cu socialiştii, cât şi cu extrema dreaptă.

Alegerile au fost marcate de un interes ridicat, reunind 11 candidaţi înscrişi în cursă.

Competitorul susţinut de guvern, Luis Marques Mendes, s-a clasat abia pe locul al cincilea, cu maip puțin de 12% din voturi. Pe poziţia a treia s-a situat eurodeputatul liberal Joao Cotrim Figueiredo, cu aproximativ 16%, urmat de amiralul în retragere Henrique Gouveia e Melo, cunoscut pentru coordonarea campaniei de vaccinare anti-Covid , care a obţinut puţin peste 12%.

Deşi funcţia prezidenţială în Portugalia nu are atribuţii executive directe, şeful statului joacă un rol esenţial de arbitru politic şi poate dizolva Parlamentul în cazul unor crize majore.

Citește și: Ungaria organizează alegeri parlamentare pe 12 aprilie