Premierul Ilie Bolojan declară că al doilea pachet de măsuri bugetar-fiscale nu va avea efecte imediate, dar va aduce unele corecţii în administraţia publică şi în sistemul sanitar începând de anul viitor.

Potrivit lui, România se confruntă cu venituri prea mici, cheltuieli prea mari și investiții pe care nu le mai poate susține.

Risc de incapacitate de plată

Ilie Bolojan a admis că va urma o perioadă dificilă, iar greul va trece la finalul anului viitor, atunci când economia îşi va reveni.

"Este o perioadă în care aceste corecţii sunt absolut necesare, pentru că, dacă nu le facem, riscul ca România să intre într-o formă sau alta de incapacitate de plată este destul de mare şi estimarea pe care am făcut-o încă de la preluarea problemelor este că într-un an, un an şi jumătate - cel târziu la finalul anului viitor, se vor vedea rezultatele acestor măsuri în sensul unei stabilizări economice şi a unei capacităţi de creştere în următorii ani. Acesta este realitatea şi nu are rost să le spun românilor altceva", a spus premierul într-un interviu pentru Antena 3.

Concedierile, inevitabile

Din punctul său de vedere, aparatul bugetar este supradimensionat. De aceea, șeful executivului anticipează reduceri de personal.

Ilie Bolojan a explicat de ce angajații cu pregătire vor fi menținuți în posturi.

"Chiar dacă cel care organizează concursul, directorul şi personalul adiacent acestuia ar vrea sau ar putea să facă, să spunem, un concurs care este incorect, dacă nu au cui să redistribuie sacinile, vor avea grijă să îi ţină pe angajaţii buni, pentru că altfel, ţinând un angajat care nu-şi face datoria, cineva va trebui să lucreze pentru el şi atunci şeful va trebui să lucreze pentru el, pentru că nu are cum să mai repartizeze munca", a punctat premierul.

"Din punctul meu de vedere, un lucru important este că atunci când dimensionezi numărul de angajaţi într-o instituţie publică, fie centrală, fie locală, să-l calculezi corect şi oamenii raţionali ştiu că dacă faci asta, atunci trebuie să-i ţii pe oamenii care sunt buni, pentru că altfel nu-ţi poţi face treaba şi vei ajunge să răspunzi pentru faptul că instituţia ta nu livrează serviciile către cetăţeni aşa cum se cuvine. În plan local, e cu atât mai mare presiunea, pentru că acolo cetăţeanul identifică exact vinovatul, adică primarul în primul rând, sau preşedintele de Consiliul Judeţean. La nivel central, răspunderea este disipată şi acolo riscul să se întâmple astfel de lucruri este mai mare, pentru că nu există unul responsabil pe care să-l sesizeze exact cetăţeanul”, a adăugat Ilie Bolojan.