Premierul Ilie Bolojan se află în Republica Moldova, sâmbătă, în prima sa vizită în această ţară în calitate de şef al Guvernului de la București.

! Articolul a fost actualizat cu declarații suplimentare

Cu acest prilej, liderul de la Palatul Victoria va reconfirma caracterul special al relaţiei bilaterale, bazate pe o prietenie sinceră şi pe o istorie comună, dar şi sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Premierii Ilie Bolojan şi Dorin Recean vor discuta, în primul rând. despre proiectele de cooperare comune care trebuie accelerate, mai ales cele care privesc infrastructura energetică, prin care Republica Moldova se va putea conecta la sistemul energetic european, mai exact construcţia liniilor electrice Bălţi- Suceava şi Străşeni-Gutinaş.

Potrivit Radio România Actualități, alte obiective prioritare vizează construirea unor poduri transfrontaliere şi chiar dezvoltarea infrastructurii feroviare.

Pe agenda discuţiilor se vor afla şi proiectele finanţate prin intermediul fondurilor nereambursabile.

Nu în ultimul rând, cei doi premieri vor avea în atenţie şi o serie de aspecte legate de integrarea europeană a Republicii Moldova şi vor analiza actualul context regional cu accent pe securitatea ambelor state.

Ilie Bolojan a mai fost la Chişinău, în luna martie a acestui an, pe atunci în calitate de preşedinte interimar al României.

Recean: Relaţia dintre Republica Moldova şi România, înrădăcinată în conştiinţa noastră

"Domnule premier Bolojan, dragă Ilie, mereu mă bucur să ne întâlnim la Chişinău, de această dată dvs. şi în calitate de prim-ministru al României. Relaţia dintre noi, relaţia dintre Republica Moldova şi România s-a construit ani la rând pe legăturile între oameni de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că este înrădăcinată în conştiinţa noastră. Ea nu poate fi distrusă de vremuri sau nu poate fi distrusă de politicieni, dar poate fi întărită, ca să asigure rezistenţa noastră în faţa oricăror provocări străine şi să aducă rezolvarea problemelor cetăţenilor cât mai curând. Cu Ilie Bolojan prim-ministru, cu Nicuşor Dan preşedinte, relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti s-au ridicat cred că la cel mai frăţesc nivel. În ultimii ani ne-am susţinut reciproc în faţa greutăţilor, în faţa interferenţei unor forţe străină în alegerile noastre. Dar am şi celebrat în aceeaşi bucurie succesele fiecăruia. Când pe podiumurile internaţionale urcă Moldova sau România, când la fotbal câştigă Moldova sau România, trăim aceeaşi emoţie, de mândrie şi de bucurie. România este alături de noi în construirea drumului european al Republicii Moldova la fiecare pas. Parteneriatul dintre guvernele noastre, companiile noastre, teatrele şi universităţile noastre se materializează în rezultate concrete pentru oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Vă mulţumim, domnule premier, pentru că ne ajutaţi în procesul nostru de a deveni independenţi energetic. Luăm din România peste 50% din energie electrică la preţuri avantajoase şi construim împreună linii de interconectare vitale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Împreună cu România facem lucruri mari şi avem planuri ambiţioase în următoarea perioadă. Contăm şi mai departe pe susţinerea României când se discută cadrul financiar al Uniunii Europene, pentru includerea ţării noastre în planificarea bugetară europeană şi pentru accesarea cât mai curând a fondurilor de preaderare. Finalizăm linia Vulcăneşti - Chişinău la sud şi pornim construcţia a încă două linii, Bălţi - Suceava la nord şi Străşeni -Gutinaşa în centru. Pe lângă podul de la Ungheni-Ungheni, care va fi primul pod rutier permanent peste Prut construit în ultimele şase decenii, avem în plan încă patru poduri noi, care vor face mai uşoară viaţa călătorilor, dar şi, important, a transportatorilor de mărfuri, adică a mediului de afaceri./dstanesc/amirea/ Avem obligaţia să reducem timpii de aşteptare în punctele de frontieră şi astăzi am avut o şedinţă de lucru cu toate instituţiile responsabile şi vom grăbi implementarea sistemului electronic pe programare, aşa încât transportatorii să se înregistreze online pentru a-şi programa timpul exact de trecere a frontierei şi este foarte important să valorificăm punctele Lipcani-Rădăuţi-Prut şi Leuşeni-Albiţa în acest sens. O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România, de la conductoare electrice, la grâu, mobilier şi, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piaţă de export foarte importantă. Peste 1.600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova şi este important ca toate aceste cifre să crească: schimburile comerciale, numărul de locuri de muncă deschise, numărul de companii de succes care se deschid pe ambele maluri ale Prutului. Însă toate acestea depind de modul în care ne vom alege viitorul, pentru că viitorul se construieşte, nu se ghiceşte. Moldova are de luat o decizie esenţială la toamnă şi sunt încrezător că neamul nostru va alege ce este mai bine pentru el. Domnule Bolojan, mai avem multe de făcut şi nu avem timp de pierdut, am pierdut anterior mult prea mulţi ani. Chişinău şi Bucureşti, sunt convins, într-o zi cât mai apropiată, vor sta la masa europeană de decizii pentru viitorul întregului continent"

Bolojan: Vom construi în continuare noi punţi care să ne apropie şi mai mult

"Dragi prieteni, îmi pare bine să revin azi la Chişinău şi să fiu alături de dumneavoastră într-un moment de mare însemnătate pentru viitorul Republicii Moldova. Aşa cum a prezentat domnul prim-ministru, vizita a început cu o întâlnire la Punctul de Trecere a Frontierei Leuşeni-Albiţa, unde am discutat aspectele care ţin de colaborarea economică, de proiectele mari de infrastructură conectivă şi de facilitarea tranzitării Prutului. Vă asigur că vom construi în continuare noi punţi care să ne apropie şi mai mult, aşa cum se cuvine între ţări surori, care împărtăşesc o limbă, o istorie şi valori comune. Trăim o etapă importantă pentru progresul Republicii Moldova pe drumul european. În acest context, România va rămâne un susţinător ferm al parcursului european al Moldovei, asigurând sprijin cu expertiza noastră, cu experienţa dobândită în anii de apartenenţă la Uniunea Europeană şi prin intermediul formatelor de cooperare bilaterală şi transfrontaliere europene. Ştim ce înseamnă integrarea europeană, pentru că de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, am beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene şi am contribuit cu peste 32 de miliarde de euro la bugetul european. Fiecare euro investit s-a văzut în economia României, în dezvoltare locală, în infrastructură şi în locuri de muncă, iar rezultatele s-au simţit în viaţa de zi de zi a românilor. Atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, produsul intern brut al ţării noastre era de circa 45% din media Uniunii Europene. Astăzi, la aproape două decenii de la aderare, produsul intern brut a României se apropie de 80% din media Uniunii Europene. Aceasta este o dovadă clară că solidaritatea europeană schimbă în bine comunităţi locale, regiuni şi ţări întregi, iar această schimbare poate avea loc şi aici, în raioanele şi localităţile din Moldova, de la Chişinău la Cahul, de la Briceni la Bălţi şi de la Şoldăneşti la Ungheni şi la Comrat. Republica Moldova este astăzi un exemplu de curaj, pentru că a rezistat presiunilor, şantajului energetic şi propagandei însoţite de agresiunea hibridă. În momentele grele pe care le-a traversat, guvernul de la Chişinău a luat decizii dificile, dar corecte. Preşedinta Maia Sandu şi prim-ministrul Dorin Recean au arătat hotărâre, au păstrat suveranitatea şi independenţa statului şi au câştigat respectul propriilor cetăţeni şi al partenerilor europeni. Nu este un drum uşor, Republica Moldova a trebuit să facă faţă celor mai mari provocări din ultimele decenii, dar a mers cu fruntea sus. Republica Moldova a reuşit de asemenea să-şi securizeze prin referendum parcursul european, un angajament pe termen lung pentru viitoarele generaţii.

Domnule prim-ministru, există o legătură deosebită şi unică între statele noastre. Noi, în această parte de lume, suntem din aceeaşi vatră, suntem din acelaşi sânge. În ultimii 35 de ani, am transformat gardul de sârmă ghimpată într-un spaţiu al speranţei, al prieteniei şi solidarităţii. Astăzi, firme moldoveneşti sunt prezente în România şi firme româneşti investesc în Republica Moldova. Avem legături multiple, infrastructură comună şi proiecte importante de dezvoltare pe care, pe o parte, le-aţi prezentat. În ciuda celor care au dorit să ne îndepărteze unii de alţii, România a construit aici grădiniţe, şcoli şi poduri, a dotat spitale, a restaurat monumente istorice şi biserici de patrimoniu. România a oferit resurse energetice şi a asigurat sprijin pentru cetăţenii moldoveni în perioade de criză. Vom continua să fim alături de dumneavoastră, indiferent de vremuri. România respectă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, fiind partenerul fiecărui cetăţean moldovean care îşi doreşte să trăiască într-un stat prosper şi liber. Parcursul european este calea către o viaţă mai bună şi către consolidarea libertăţilor în această ţară. Peste puţine zile, pe 27 august, dumneavoastră veţi sărbători Ziua Naţională a Republicii Moldova, ziua în care marcaţi 34 de ani de independenţă. Vă rog să-mi permiteţi să vă felicit şi să vă transmit gândurile bune ale României pentru această sărbătoare. Astăzi, 23 august, este însă şi o zi nefastă în istorie, prin pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, pe baza căruia două regimuri dictatoriale au decis să-şi împună voinţa nedreaptă asupra altor popoare europene. Republica Moldova are acum şansa reală să se desprindă definitiv de urmările acestui pact care a plasat-o în sfera de influenţă a Moscovei şi să se alăture popoarelor libere ale continentului nostru în cadrul Uniunii Europene. Aderarea la Uniune înseamnă ancorare în spaţiul valorilor democratice, care aduc în sine siguranţă şi bunăstare. România va susţine fără ezitare Republica Moldova, ca un prieten statornic şi partener angajat alături de dvs. pe drumul ireversibil către Europa".

Citește și: „Cea mai mare problemă în alegerile parlamentare este coruperea alegătorilor și imixtiunea din afara țării”, avertizează președinta Maia Sandu