• Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, 11 iulie, că urmează să fie redus numărul membrilor din structurile de conducere ale societăţilor comerciale în care statul este acţionar majoritar, precum și să fie plafonate indemnizațiile la valori rezonabile.

„Un pachet important ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar majoritar este statul. Aşa cum aţi văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăţi, de la creşterea indemnizaţiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. (...)

Ce ne propunem: vom asigura transparenţa gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce ţin de conducere şi de indicatori; vom iniţia modificarea indicatorilor de performanţă, acest lucru este foarte important, pentru că toate conducerile funcţionează pe baza unor contracte de management.

Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimelele, pentru câţiva ani de zile, în baza unor indicatori de performanţă care sunt formali, din păcate, de multe ori; (...) vom modifica legislaţia, propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere şi plafonarea indemnizaţiilor la valori rezonabile”, a spus premierul într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

„Ați văzut ce s-a întâmplat, pe fondul unei legislații interpretate “cum ne-a convenit nouă”, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, după care încă trei salarii variabile pe ramură, deci plus șase salarii, și ne-am dus la șase salarii. S-a abuzat de aceste prevederi.

E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți – reducerea subvențiilor de la stat, stabilirea și calcularea corectă a numărului de angajați, profiturile suplimentare să revină statului”, a adăugat el.

„E nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care au pierderi mai mulți ani consecutivi. Vom propune modificarea legilor, astfel încât numărul de societăți gestionate azi de AMEPIP, care trebuia să vină cu indicatori foarte buni, să nu mai gestioneze 1.400 de societăți, cât spune că gestionează, căci de fapt nu le poate gestiona, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu poate depăși 200. Sunt societăți cu 2-3 angajați sau cu mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.

Fiecare ban pierdut zilnic, printr-o guvernare mediocră sau administrarea proastă a acestor active, înseamnă, cumulat, pierderi de miliarde de euro pentru țara noastră. Această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că sunt într-o situație ridicolă. Altfel, va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera situația.

Băncile noastre de stat, cu management performant, cu comitete, cu consilii, la limita maximă, cu indemnizații maxime, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului sunt în această situație, să fim bine înțeleși. Trebuie să vadă dacă e loc de mai bine, pentru a fi administrate mai bine, pentru că de acolo statul poate încasa mai mult profit și pot fi lucruri mai bune în economia noastră.

Mă gândesc la CFR, la Metrorex… În fiecare an, statul subvenționează cu miliarde de lei acest companii. CFR Călători are bani 80% din subvenții și 20% din venituri proprii. E simplu să stai pe salarii mari și să aștepți 1,4 miliarde de la Guvern, pentru că tu ai rămas fără buget. Astfel de lucruri, dacă le mai tolerăm, va continua risipa bugetară și e doar o problemă de timp până revenim de unde am plecat”, a mai spus Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan: Este necesară modificarea legislației fiscale

De asemenea, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că este necesară modificarea legislaţiei fiscale și că este nevoie de măsuri pentru încasarea veniturilor. El a precizat că va propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcţii de conducere la ANAF.

„O direcție importantă este creșterea gradului de încasare. Nu putem face asta de pe o zi pe alta. Pentru a combate munca la negru, trebuie controale serioase, la micile construcții de exemplu, unde munca la negru este o constantă, dar trebuie indicatori de performanță la cei care fac controale.

E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna. Se lucrează pe componenta de insolvenţă, creanţe”, a declarat prim-ministrul.

Potrivit acestuia, există practici neunitare în exercitarea controlului, iar acumularea de arierate mari arată că unele societăţi ar fi fost protejate în aceşti ani.

„E nevoie să terminăm digitalizarea ANAF, nu am văzut să se facă acest lucru, pentru că dacă era, se vedeau problemele prin analizele de risc.

Trebuie să limităm eșalonările, să întărim capacitatea de executare silită, de confiscare. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile – avem practici neunitare la controale.

Avem acumulări de arierate mari, ceea ce arată că unele societăți au fost protejate în acești ani (de Fisc), societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care consemnează sume mai mici decât cele reale, consilierea celor care administrează societățile, mai bine zis controale formale.

Toate instituțiile cu competență în acest domeniu trebuie să aibă altă abordare, să colaboreze, să facă controale integrate, să facă schimb de date, ca să combatem evaziunea fiscală, și, în paralel, frauda în sistemul public”, a spus Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan: Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului

În plus, prim-ministrul a spus că este necesar ca salarizarea personalului medical să fie legată de activitatea spitalelor, deoarece nu mai poate fi continuată risipa din domeniul sănătăţii.

„E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depăşesc peste 90%. Întreb: cu ce mai rămânem - medicamente, analize?! Se mai poate face ceva pentru pacienţi ?! (...). Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. (...)

Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe. (...) Avem concedii medicale extinse, avem nişte punţi în perioadele critice între sărbători şi se vede un vârf de concedii programate - exact patru zile - şi este evident că acest lucru invalidează statistica”, a mai declarat premierul.

Ilie Bolojan a adăugat că există analize paraclinice foarte extinse, unele justificate, dar melanjul între sistemul public şi cel privat a făcut ca în ultimii ani sistemul de asigurări de stat să se ocupe de cheltuieli, iar privaţii de câştiguri.

Prim-ministrul a făcut un apel către casele de asigurări de sănătate să treacă la rolul de apărător al intereselor pacienţilor şi statului, „pentru că altfel nu mai putem suporta aceste creşteri”. „Nu mai putem continua cu risipa”, a subliniat premierul.

„Un alt pachet la care se lucrează de către alt grup este reforma administrației publice. Vom avea a doua întâlnire, săptămâna viitoare, cu reprezentanții administrației din teritoriu. Ne referim la impozitarea proprietății – un jalon de îndeplinit – dar și la alte măsuri pentru administrația publică locală”, a mai anunțat prim-ministrul.

Ilie Bolojan: Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizaţiile pentru jocurile de noroc

Totodată, Ilie Bolojan a spus că Guvernul va propune descentralizarea emiterii autorizaţiilor referitoare la jocurile de noroc. Potrivit acestuia, autorizarea nu va fi exclusiv centrală, ci şi locală, deoarece este nevoie ca Primăria din localitate să stabilească o zonă unde să fie o sală de jocuri de noroc.

„O a doua componentă este partea de descentralizare. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc – e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă (o stradă, un cartier, tot orașul sau deloc), unde este nevoie de cazinouri. Astăzi, primăriile nu au niciun fel de competență și sunt invadate orașele noastre de ele”, a mai spus premierul.

„Eficientizarea administrației locale – trebuie să renormăm personalul ca să ținem cont de realități și numărul de locuitori. Avem orașe cu 1.900 de locuitori, dar salarizarea și numărul de angajați e la nivel de oraș. Avem municipii cu 11-15 mii de locuitori, ar trebui să fie peste 50 de mii. Ei nu au fost stimulați spre eficientizare. Trebuie să redimensionăm acest aparat, ca să avem servicii la fel de bune, dar cu mai puține cheltuieli.

O bună parte din administrațiile locale din România nu își pot plăti cheltuielile, dacă nu primesc subvenții. În aceste cazuri, e nevoie de reglementări, de grile de salarizare maximale, cu evaluarea funcționarilor. Este un proiect de lege în parlament, ca să existe o evaluare periodică – dacă îți faci datoria și ești performant, rămâi în continuare, dacă nu, nu. E nevoie de oameni performanți.

Fondurile care pleacă trebuie să fie proporționale cu gradul încasărilor. Nu poți să nu-ți faci treaba la nivel local și să aștepți de la stat ca să primești bani, dar tu nu îți faci treaba, ca să nu deranjezi electoratul”, au fost alte declarații ale premierului.

Citește și: Pensiile speciale, în atenția Guvernului Bolojan. Premierul vrea creșterea vârstei de pensionare a magistraților și limitarea sumelor acordate