Premierul israelian a declarat, duminică, că guvernul său nu este pregătit să accepte un acord cu orice preţ pentru a-i elibera pe ostaticii deţinuţi de Hamas, pe fondul disensiunilor din coaliţie, provocate de eforturile autorităţilor americane de a trimite mai multe ajutoare în Fâșia Gaza.

Potrivit Rador Radio România, Benjamin Netanyahu a vorbit după cel mai recent episod al disputei din coaliţie dintre partidele naţionaliste religioase care se opun oricăror concesii pentru palestinieni şi un grup de centru din care fac parte foşti generali de armată.

"Eforturile de eliberare a ostaticilor continuă", a spus premierul. "Aşa cum am subliniat şi în Cabinetul de Securitate, nu vom fi de acord cu orice înţelegere şi nici cu orice preţ", a adăugat el, citat de Reuters.

Premierul a părut, de asemenea, să-l dojenească pe ministrul său de extremă-dreapta al securităţii naţionale, Itamar Ben-Gvir, care doreşte reîntoarcerea coloniştilor evrei în Fâșia Gaza şi care l-a criticat pe preşedintele american, cel mai ferm aliat al Israelului, pentru că a făcut presiuni pentru trimiterea de ajutoare umanitare în enclavă.

"În loc să ne acorde sprijinul său total, [Joe] Biden este ocupat să ofere Fâşiei Gaza ajutoare umanitare şi combustibil care merg către Hamas", a spus Ben-Gvir într-un interviu pentru Wall Street Journal, în cursul căruia l-a susţinut deschis pe Donald Trump, probabil rivalul lui Joe Biden la alegerile prezidenţiale din SUA din luna noiembrie.

"Dacă Trump era la putere, comportamentul SUA ar fi fost complet diferit", a spus ministrul.

Fără a-l numi direct pe acesta, Benjamin Netanyahu - care a avut o relaţie uneori tensionată cu preşedintele Joe Biden - a respins acele declaraţii.

"Nu am nevoie de niciun sprijin pentru a naviga în relaţiile noastre cu SUA şi comunitatea internaţională, susţinând în acelaşi timp cu fermitate interesele noastre naţionale", a spus el la reuniunea de duminică a cabinetului.

Ca răspuns la interviul lui Ben-Gvir, Benny Gantz a trimis pe Twitter un mesaj de mulţumire adresat preşedintelui Biden, afirmând: "Populaţia din Israel îşi va aminti pentru totdeauna cum aţi susţinut dreptul Israelului într-una dintre cele mai dificile momente ale noastre".

Acest război al declaraţiilor a evidenţiat încă o dată climatul politic tensionat din Israel la patru luni după atacul devastator din octombrie al luptătorilor Hamas, în urma căruia aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, conform estimărilor israeliene, şi aproximativ 240 au fost transportate în Gaza ca ostatici.

Ca răspuns, forţele israeliene au distrus total zone întinse din Fâşia Gaza, într-o ripostă necruţătoare care s-a soldat cu uciderea a peste 27.000 de oameni, potrivit autorităţilor sanitare palestiniene, şi cu strămutarea forţată a celei mai mari părţi a celor 2,3 milioane de locuitori ai enclavei.

Consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat că SUA vor continua să încerce să obţină mai mult ajutor pentru populaţia din Gaza, care se confruntă cu o criză umanitară acută.

Pentru al treilea weekend la rând, mii de persoane au protestat, sâmbătă, în unele orașe ale Israelului pentru a cere schimbarea guvernului şi eliberarea captivilor din Fâşia Gaza.

Guvernul israelian a anunţat că va aduce în ţară 65.000 de muncitori străini din India, Sri Lanka şi Uzbekistan pentru a relua lucrul la construcţiile blocate după 7 octombrie, când lucrătorii palestinieni au fost trimişi acasă în urma atacului Hamas asupra Israelului.

Aproximativ 72.000 de muncitori palestinieni erau angajaţi pe şantierele de construcţii din Israel înainte de atac, angajaţi pe care guvernul i-a concediat şi expulzat din Israel din motive de securitate.

Ulterior, au mai rămas aproximativ 20.000 de muncitori străini, dar aproape jumătate din şantierele din ţară au fost închise din cauza penuriei de forţă de muncă.