Într-un interviu, premierul Republicii Moldova declară că Rusia generează în mod intenționat o criză umanitară în stânga Nistrului, având ca scop destabilizare activității guvernului proeuropean de la Chișinău, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă.

De la 1 ianuarie, cei 450.000 de locuitori ai regiunii separatiste Transnistria nu mai primesc gaze, ca o consecință a întreruperii livrărilor de către Gazprom prin conductele ucrainene.

„Oamenii nu primesc energie electrică, nu au căldură, nu au acces la gaze, există și întreruperi de furnizare a apei”, a spus Dorin Recean pentru Euronews.

Deși Guvernul de la Chișinău a oferit ajutor, administrația de la Tiraspol a refuzat să accepte sprijinul, afirmă premierul, care remarcă „dependența Transnistriei de petrolul și gazele rusești, care alimentează centrala electrică de la Cuciurgan, cea mai mare din Moldova”.

Deși situată pe teritoriul separatist, centrala furnizează 70% din energia electrică a țării, ceea ce „expune Chișinăul riscului deconectărilor de curent în cazul escaladării crizei”, atenționează Dorin Recean, citat de Radio Chișinău.

Potrivit lui, "pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din Moldova, există îngrijorări că Kremlinul ar putea declanșa o campanie de dezinformare, acuzând Chișinăul și Kievul, iar astfel de acțiuni comportă riscuri, inclusiv de destabilizare a regiunii separatiste".

"Kremlinul urmărește instaurarea unui guvern prorus în Moldova, care să faciliteze consolidarea prezenței militare rusești în regiunea transnistreană, or, în prezent, Moscova menține în regiune aproape 1.500 de soldați, care acționează sub pretextul menținerii păcii", susține Dorin Recean.

Uniunea Europeană monitorizează atent situația, având în vedere că Moldova este candidată pentru aderare la UE, iar Bruxelles-ul este principalul susținător financiar al Moldovei.

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că, în prezent, conlucrează cu sectorul energetic european, pentru a asigura Moldova cu o aprovizionare adecvată de energie electrică, dacă va fi necesar.

Totodată, executivul comunitar a îndemnat statele membre ale UE să demonstreze solidaritate energetică față de Republica Moldova.

Ţările din aşa-numitul format Nord-Baltic 8 (NB8), anume Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi cele trei state baltice (Estonia, Letonia, Lituania), au promis că vor colabora cu Comisia Europeană şi cu alţi parteneri-cheie pentru a fi pregătiţi să intensifice asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în actuala situaţie de criză în domeniul energetic.

Citește și: Euro, monedă de referință pentru cursul leului moldovenesc