Dominat în mare măsură de-a lungul timpului de scriitori occidentali, Premiul Nobel pentru Literatură ar putea reveni, joi, unei autoare din America Latină sau Caraibe, ceea ce ar diversifica un premiu perceput multă vreme drept prea masculin și prea concentrat asupra Europei, potrivit experților.

Cum deliberările juriului și lista nominalizărilor rămân confidențiale timp de 50 de ani, în fiecare an are loc un tradițional joc al pronosticurilor printre criticii literari din Suedia, țara în care este acordat premiul.

După ce anul trecut a fost recompensat scriitorul maghiar László Krasznahorkai, mai mulți critici literari consultați de AFP se așteaptă ca premiul să îi revină de această dată unei scriitoare din afara Europei.

Printre favorite sunt menționate Jamaica Kincaid, scriitoare americană originară din Antigua, cunoscută pentru opera sa postcolonială, care explorează teme precum identitatea, familia și cultura, dar și chinezoaica Can Xue, ale cărei romane se apropie de universul science-fiction.

Casele de pariuri o dau favorită pe Can Xue. Printre numele vehiculate se mai află mexicanca Cristina Rivera Garza, spaniolul Enrique Vila-Matas, australianul Gerald Murnane, compatrioata sa Alexis Wright și americanul Thomas Pynchon.

„A venit totuși timpul ca Jamaica Kincaid să îl primească”, consideră Victor Malm, șeful secției cultură a cotidianului Expressen.

„Se vorbește despre ea de multă vreme”, spune și Björn Wiman, de la cotidianul Dagens Nyheter.

„Trei rânduri”

Romanul de formare „Lucy”, publicat în 1990 și inspirat în mare parte din propria viață a autoarei, spune, într-un stil amar, povestea unei tinere care părăsește Caraibele pentru Statele Unite, unde ajunge să lucreze ca au pair.

„Este exact genul de carte în care este suficient să citești trei rânduri ca să îți spui: «Bine, aici avem de-a face cu un premiu Nobel»”, consideră jurnalistul Björn Wiman.

Alegerea Jamaicăi Kincaid ar putea fi interpretată și ca un gest politic, scriitoarea fiind o opozantă a președintelui Donald Trump.

Criticată multă vreme pentru faptul că a privilegiat autorii occidentali, Academia Suedeză, zguduită de un scandal #MeToo în 2018, și-a reînnoit semnificativ componența, peste jumătate dintre cei 18 membri fiind înlocuiți.

De atunci, unul din doi laureați a fost femeie.

Femeile rămân însă puternic subreprezentate: dintre cei 122 de laureați, doar 18 sunt femei. De asemenea, doar o minoritate dintre scriitorii recompensați scriu în limbi asiatice sau din Orientul Mijlociu.

Academia susține că se concentrează exclusiv asupra calității literare a operelor și nu asupra genului sau țării de origine a laureaților.

În lipsa unor criterii concrete, precum în cazul premiilor științifice, alte elemente sunt însă luate în calcul în speculațiile legate de premiul pentru literatură, explică Björn Wiman.

„În fizică sau în chimie poți spune că o anumită descoperire a fost mult mai importantă decât alta”, inclusiv prin impactul pe care îl poate avea asupra vieții cotidiene, spune el.

„Dar în literatură este diferit. Există cu ușurință între 50 și 100 de autori care ar putea primi premiul.”

Tocmai de aceea, consideră jurnalistul, este interesant de urmărit cum sunt distribuite premiile din punct de vedere geografic, între bărbați și femei, dar și ce mesaj poate transmite alegerea juriului.

„Întunecată și violentă”

Lina Kalmteg, de la postul public de radio suedez SR, mizează pe un nou curent literar apărut în America Latină.

„În ultimii ani s-a vorbit mult despre «miracolul literar latino-american», această nouă generație care a urmat autorilor bărbați adepți ai realismului magic, precum Gabriel García Márquez”, explică ea.

„În această nouă perioadă de efervescență, femeile sunt cele care se impun, cu o scriitură adesea marcată de feminism, dar și destul de întunecată și violentă, presărată cu accente suprarealiste.”

Argentinianca Samanta Schweblin, în vârstă de 48 de ani, ar fi o alegere interesantă și surprinzătoare.

„Dar probabil este încă prea tânără”, observă jurnalista.

America de Sud nu a mai avut un laureat din 2010, când premiul i-a revenit peruanului Mario Vargas Llosa.

În ultimii ani, alte nume au apărut tot mai des în speculații, printre care germana Jenny Erpenbeck și scriitoarea vietnameză Duong Thu Huong, ale cărei cărți au fost multă vreme citite în special de compatrioții săi aflați în exil.