Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, a spus, marți, 16 decembrie, că prețul la energia electrică pe piețele PZU este mai ridicat în Europa de Est decât în Europa de Vest, în contextul creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică, după ce a începutl războiul din Ucraina, și pe fondul blocajelor înregistrate în anumite țări.

„Europa de Est are un preţ la energia electrică pe pieţele PZU mai ridicat decât Europa de Vest. Acest lucru se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (datorită distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi Republica Moldova (datorită reducerii cantităţilor de gaze care ajunge în această ţară pentru producerea de energie electrică).

Dar această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua din ţările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria)”, a spus preşedintele AEI într-o analiză, potrivit Agerpres.

Consecințele pe care le-au avut fluxurile noi din Europa de Est

Potrivit președintelui AEI, în urma sincronizării Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeană (martie 2022, în regim de urgenţă), fluxurile de energie în regiunea estică au crescut datorită faptului că Ucraina şi Republica Moldova au început să importe energie prin Ungaria, Slovacia şi România.

Analiza menţionează că aceste fluxuri noi în Europa de Est au crescut sarcina pe liniile de interconectare est-vest (Austria, Slovacia, Ungaria un nod central al reţelei ENTSO-E).

De asemenea, fluxurile noi au făcut redispecerizarea mai dificilă (operatorii de sistem au trebuit să limiteze transferurile disponibile între anumite zone pentru stabilitate) şi au accentuat diferenţele de preţ între Europa de Vest (unde reţeaua e densă şi interconectată) şi Europa de Est (unde există gâtuiri ale reţelei).

„Restricţiile de export în ţările din zona centrală a Europei sau capacitatea limitată de transfer au determinat ca fluxul de energie mai ieftină dinspre zona 'de surplus' spre zona mai 'deficitară' să fie restricţionat. Acest lucru a redus posibilităţile ca preţurile din zonele estice să se egalizeze cu cele din vest. Aceasta pe fondul creşterii cererii de energie electrică urmare a importurilor din Moldova şi Ucraina.

Această situaţie a creat o protejare a creşterii preţului energiei electrice în ţările din Europa de Vest şi a determinat o creştere a preţurilor în Europa de Est. Nu există dovezi publice sau investigaţii oficiale care să indice că ţările din Europa Centrală au introdus sau menţinut intenţionat aceste limitări pentru a favoriza ţările vestice, dar aceasta a determinat o creştere de preţ a energiei electrice în Europa de Est”, mai arată documentul.

Conform cercetării, disparitatea „imensă” a preţurilor mai ales în Bulgaria, Grecia şi România împotriva restului ţărilor se bazează pe o varietate de factori, atât „aparente, cât şi ascunse”, ca fiind climatice, geopolitice şi structurale (amestec de generaţie, reţele, interconexiuni).

Cu alte cuvinte, efectul blocajului curgerii energiei ieftine din vestul Europei în Estul Europei este real, dar intenţia nu este dovedită.

Astfel, blocajul provine mai degrabă din subdimensionarea istorică a reţelelor; întârzieri în proiectele de interconectare (inclusiv cu Ungaria şi Slovenia); fluxuri neplanificate dinspre Germania şi Cehia ('loop flows') şi creşterea bruscă a cererii în Sud-Est, inclusiv din cauza tranzitului spre Ucraina.

Analizând preţurile medii din Europa de Est şi cele din Europa de Vest se poate observa faptul că acestea sunt mai mari în Est.

Potrivit sursei citate, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a cerut Uniunii Europene un mecanism de compensare pentru statele din Estul Europei, afectate de blocajele de reţea şi preţurile mai ridicate la energie electrică.

„România a argumentat că diferenţele persistente de preţ - chiar şi de peste 20% faţă de Vest - sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piaţa locală. Propunerea, însă, a fost urmată de acţiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat de construirea Magistralei Energetice Austria - Romania.

În lipsa unui mecanism de compensare, România continuă să efectueze consecinţele unui sistem de piaţă fragmentat, în care preţurile energiei din Est rămân semnificativ mai mari decât în statele vestice”, mai arată documentul.

Citește și: Ministrul Energiei: Este foarte important pentru noi să avem acces la energie din ţările occidentale, atunci când preţul este accesibil