Preşedintele Autorității Electorale Permanente a prezentat, miercuri, planul de organizare a instituției.

Proiectul prevede ca preşedintele şi vicepreşedinţii AEP vor fi numiţi prin hotărâre a Parlamentului, structura instituţiei va cuprinde un număr maxim de 371 de posturi, actele emise vor fi publice, fiind stabilite şi amenzi între 5.000 lei şi 20.000 lei pentru obstrucţionarea atribuţiilor de control, monitorizare, verificare, inspecţie, documentare.

Adrian Ţuţuianu a menționat că, săptămâna vitoare, va avea întâlniri pe această temă cu partide politice şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi că doreşte ca acesta să fie promovat ca proiect de lege de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanţă de urgenţă, potrivit Agerpres.

„AEP nu are astăzi o lege de organizare şi funcţionare, ceea ce este anormal. Toate autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorităţii Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi (...), nu avem o reglementare unitară”, a explicat Adrian Ţuţuianu necesitatea elaborării proiectului.

AEP, autoritate permanentă a administrației electorală

Proiectul este structurat pe şase titluri mari cu mai multe capitole, care clarifică statutul juridic, rolul şi misiunea AEP, fiind cuprins, ca noutate, şi managementul administraţiei electorale şi profesionalizării personalului electoral.

Proiectul reiterează că AEP este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, cu sediul în Bucureşti şi competenţă generală în materie electorală.

„Proiectul configurează AEP nu ca o instituţie care intervine exclusiv în perioada electorală, ci ca autoritate permanentă a administraţiei electorale, ale cărei responsabilităţi se exercită înainte, în timpul şi după desfăşurarea scrutinurilor”, a precizat Ţuţuianu.

Preşedintele AEP menţionat că sunt trei direcţii principale generale de acţiune ale autorităţii: aplicarea unitară şi dezvoltarea cadrului normativ aplicabil alegerilor şi referendumului, participarea la organizarea scrutinurilor şi participarea electorală şi informarea alegătorilor.

Controlul parlamentar este delimitat pe numirea, suspendarea şi revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale pe care Autoritatea le reprezintă Parlamentului şi pe aprobarea bugetului.

El a adăugat că proiectul prevede că Autoritatea Electorală Permanentă va depune la Parlament două rapoarte anuale, unul privind activitatea din anul precedent până la data de 15 aprilie a anului următor şi unul privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau referendumului după fiecare scrutin, care trebuie prezentat în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.

Proiectul mai stabileşte că AEP dispune de un aparat de lucru organizat la nivel central şi teritorial, numărul total de posturi fiind de 371, exclusiv funcţiile de demnitate publică, a spus Ţuţuianu, precizând că structurile teritoriale vor avea un număr redus de personal, de trei sau patru angajaţi.

Reguli suplimentare pentru AEP

De asemenea, proiectul introduce reguli suplimentare pentru conducerea AEP, formată dintr-un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, cu un mandat de opt ani.

Acestea cuprind necesitatea unor studii universitare de master, experienţă profesională de cel puţin 15 ani, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, să nu-i fi fost aplicată în ultimii cinci ani sancţiunea disciplinară a destituirii din funcţia publică, să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securităţii sau al serviciilor de informaţii ale fostei securităţi, să nu aibă calitatea de soţ, soţie şi nici rudă ori afin până la gradul al treilea cu preşedintele României, cu membrii Guvernului ori cu cei ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului şi să nu aibă calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.

O altă noutate prevăzută în proiect este că şi preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi prin hotărâre a Parlamentului.

În prezent, preşedintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreşedinte - de preşedintele României şi un vicepreşedinte şi secretarul general - de prim-ministru.

„Mi se pare că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcţiilor de conducere din cadrul AEP, în condiţiile în care ea are statutul de instituţie autonomă aflată sub control parlamentar. De aceea, preşedintele va putea să facă o propunere, prim-ministrul poate să facă o propunere, dar decizia finală aparţine Parlamentului, aşa cum este normal să funcţioneze o autoritate permanentă”, a subliniat Adrian Ţuţuianu, adăugând că secretarul general va fi desemnat de preşedintele AEP.

El a mai spus că salarizarea personalului va fi identică cu aceea a angajaţilor de la Parlament, menţionând şi că membrii personalului AEP vor avea obligaţia de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic.

Autoritatea, pe lângă subvenţiile de la bugetul de stat, va putea să obţină şi venituri proprii.

De asemenea, proiectul stabileşte că toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc şi atacate la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal.

Proiectul mai stabileşte organizarea în aparatul propriu al AEP a Centrului naţional pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate, fără personalitate juridică, cu misiunea de a realiza formarea profesională propriu-zisă, educaţie electorală, cercetare şi documentare, printre care şi coordonarea apariţiei unei publicaţii ştiinţifice.

Totodată, prevede că sistemul informatic electoral naţional trebuie administrat de Autoritate şi cuprinde registrul electoral, inclusiv registrul secţiilor de votare, corpul experţilor electorali, corpul operatorilor de calculator şi verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondenţă, aplicaţii pentru desemnarea experţilor electorali şi operatorilor de calculator şi sistemul informatic al finanţării partidelor politice şi registrele aferente publicităţii politice şi portalul pentru votul străinătate.

„Legat de răspunderea pentru încălcarea legii Autorităţii Electorale Permanente, am prevăzut câteva contravenţii care privesc obstrucţionarea atribuţiilor de control, monitorizare, verificare, inspecţie, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziţie date, informaţii, documente pentru AEP, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege şi împiedicarea accesului reprezentanţilor AEP în spaţii sau la documente ori sisteme informatice necesare exercitării atribuţiilor. Sancţiunile sunt proporţionale cu caracterul obligaţiilor protejate, sunt sancţiuni între 5.000 şi 20.000 lei”, a afirmat Ţuţuianu, adăugând că termenul de prescripţie va fi mai mare de trei ani şi va fi înlăturată posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii.

Citește și: Președintele AEP: Alegerile anticipate parlamentare ar costa cu 30-40% mai mult decât scrutinul din 2024