În Registrul Electoral sunt 133.995 de persoane care au vârste între 90 şi 99 de ani şi 14.410 persoane peste 100 de ani, a declarat, miercuri, președintele AEP, Adrian Țuțuianu, adăugând că bănuiește că multe dintre acestea nu mai sunt în viață, dar nu au fost făcute moificările necesare.

Ţuţuianu a declarat că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care sunt gestionate de entităţi publice şi utilizate în secţiile de votare, adăugând că AEP va propune ca, în viitor, documentul de bază evidenţă electorală să fie Registrul Electoral.

„O temă pe care am dat-o deja structurilor noastre din teritoriu priveşte situaţia cetăţenilor înscrişi în Registrul Electoral. Aţi văzut permanent, publicăm numărul, circa 19.200.000 de alegători la ultimele scrutinuri electorale. Ce am constatat. Avem în Registrul Electoral între 80 şi 89 de ani circa 734.195 de persoane. Spun circa că se schimbă aproape zilnic numărul.

Sunt oameni care au decedat sau oameni care au ieşit din Registrul Electoral, că au interzis dreptul de a alege şi a fi ales. O situaţie care trebuie corectată este a celor peste 90 de ani, între 90 şi 99 de ani sunt 133.995 de persoane în Registru Electoral. Bănuiesc că multe dintre aceste persoane, de fapt, nu mai sunt în viaţă, dar nu s-au operat în Registru, pentru că n-au avut elementele necesare, respectiv nu sunt înregistrate, potrivit legii, actele de stare civilă, actele de deces”, a spus Ţuţuianu.

14.410 persoane peste 100 de ani

Potrivit acestuia, în Registrul Electoral sunt înregistrate 14.410 persoane care au peste 100 de ani.

„Evident că în cvasimajoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din Registru Electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Internet.

Ca unul care am lucrat în administraţia publică locală, vă spun că sunt lucruri generate în special de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul la locul de naşterea persoanei respective şi asta ţine într-o bună măsură de administraţia publică locală. Avem un fenomen care este ceva mai nou. Sunt foarte mulţi cetăţeni care au decedat în străinătate şi actele de stare civilă nu au fost comunicate şi rămân în Registrul electoral”, a arătat Ţuţuianu.

Citește și: AEP recomandă cetățenilor să se informeze corect pentru a se proteja împotriva manipulărilor