Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat, după summitul european extraordinar de la Bruxelles, că România nu va trimite militari în teren în Ucraina.

Scenariul unor trupe de menținere a păcii după un armistițiu ruso-ucrainean a fost lansat de Marea Britanie și a fost îmbrățișat de Franța.

Potrivit liderului de la Palatul Cotroceni, în caz de nevoie, România poate fi un hub logistic pentru alte trupe.

Subiectul va fi dezbătut săptămâna viitoare, la Paris, de miniștri ai Apărării din UE.

"Nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc (...) Un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, subliniez, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exporturi pe care Ucraina le face. Deci, din punctul de vedere al logisticii militare, prezenţa României va fi necesară pentru a şti care este gândirea şi dacă vor fi elemente care ţin de folosirea infrastructurii noastre, baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară, porturi, aeroporturi, e logic ca reprezentanţii Ministerului Apărării să ştie aceste aspecte", a spus președintele interimar, citat de Rador Radio România.

Ilie Bolojan a mai spus că nu îşi doreşte o armată obligatorie în România, ci una de profesionişti şi bine dotată.

O reuniune a Consiliului Superior de Apărare a Ţării va fi convocată în această lună.

Potrivit președintelui interimar, România nu îşi poate dubla cheltuielile militare de la un an la altul.

În acest context, el a precizat că în 2024, ţara noastră a avut o pondere a bugetului pentru apărare de peste 2,2% din PIB, în timp ce media europeană a fost de 1,9 procente.

Posibilitatea clauzei de salvgardare

Prin alocarea de fonduri pentru securitate, Europa îşi va asuma un rol mult mai mare în propria apărare, a declarat acesta, joi seară, după ședința extraordinară a Consiliului European.

O decizie în acest sens a fost adoptată cu susţinerea tuturor celor 27 de membri.

"Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate şi apărare. Aici sunt câteva elemente importante: s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, în sensul în care cheltuielile de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în aşa fel încât balanţele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare. Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susţinut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziţia statelor în aşa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare. Un alt element important este posibilitatea ca, din fondurile europene care nu vor fi cheltuite şi care au fost alocate statelor, să se poată direcţiona către cheltuielile de apărare fonduri, în aşa fel încât acestea să nu fie pierdute. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare şi pentru ca şi băncile comerciale care ţin de Banca Europeană de Investiţii să acorde companiilor din domeniu aceste credite. Asta ar însemna, pe baza unor finanţări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare şi, de asemenea, o industrie naţională de apărare din fiecare ţară", a declarat Ilie Bolojan.

Întărirea Flancului estic

"S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcţiona achiziţiile comune - şi e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliţi şi mobilitate militară. De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea flancului de est, de la Baltică la Marea Neagră, dar şi, în general, asigurarea securităţii la toate frontierele UE. De asemenea, un element important în acest pachet legat de întărirea părerii europene este susţinerea consorţiilor în industria europeană de apărare, în aşa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil pentru ca ţările europene să-şi asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării Europei.

Simplificarea achiziţiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană în aşa fel încât să se poată face achiziţii mai rapide şi, de asemenea, să se poată face achiziţii în care un stat care achiziţionează, de exemplu, o anumită tehnică militară, să poată distribui şi altui stat, în aşa fel încâ cumpărând mai mult să se poată cumpăra mai ieftin şi să fie aşa cum am spus, interoperabil.

De asemenea, un element important - şi rămâne unul fundamental - este că NATO rămâne fundamentul apărării colective şi relaţia tranatlantică rămâne o prioritate şi o garanţie pentru pacea în Europa", a adăugat Ilie Bolojan.

"În ceea ce priveşte Ucraina, după o discuţie cu preşedintele [Volodimir] Zelenski, în care s-a făcut o prezentare a situaţiei din Ucraina, s-a reconfirmat sprijinul pentru această ţară din partea Europei, în aşa fel încât să fie într-o poziţie de negociere bună pentru ca la încheierea unui armistiţiu şi la încetarea focului să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace, în aşa fel încât acest armistiţiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forţe şi să înceapă un nou conflict", a punctat liderul interimar de la Palatul Cotroceni.