Președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Silviu Vexler, care a inițiat un proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, și-a prezentat argumentele la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, subliniind care este granița dintre libertatea de exprimare şi exprimarea responsabilă.

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi de Camera Deputaţilor, miercuri, 11 iunie, în calitate de for decisional. Acesta prevede pedepsirea cu până la 10 ani de închisoare iniţierea sau sprijinirea organizaţiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

De asemenea, conform proiectului de lege, riscă între unul și cinci ani de închisoare cu interzicerea unor drepturi cei care pun la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, astfel de materiale, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid sau negarea Holocaustului se sancționează cu până la trei ani de închisoare.

„Au existat două argumente principale. În primul rând, răspândirea masivă în cadrul societăţii şi mai ales în mediul online a materialelor antisemite, de promovare în mod excesiv a criminalilor de război din perioada Holocaustului ca eroi naţionali şi, în acelaşi timp, creşterea alarmantă a incidentelor cu caracter antisemit în plan naţional.

În paralel, au fost sesizate o serie de disfuncţionalităţi ale legislaţiei care exista deja în vigoare şi care erau proiecte normative vechi de peste 20 de ani care pur şi simplu nu erau adaptate la situaţia actuală”, a spus Silviu Vexler, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

De asemenea, Silviu Vexler a spus că nu este de acord cu niciuna dintre criticile ce au fost formulate cu privire la acest proiect de lege, cum ar fi că acesta ar îngrădi libertatea de exprimare.

„Nu văd absolut nicio îngrădire a libertăţii de exprimare; inclusiv în numeroase cazuri care s-au aflat în faţa Curţii Europene a drepturilor omului, s-a stabilit foarte clar că ceea ce înseamnă antisemitism şi promovarea cultului criminalilor de război, restricţionarea acestor lucruri care afectează societăţi întregi, care afectează democraţia în sine nu reprezintă o restricţionare a libertăţii de exprimare.

Mai departe, am oferit exemple, care de altfel sunt publice, în ceea ce priveşte existenţa incidentelor cu caracter antisemit pe teritoriul României. Este foarte adevărat că nu au existat incidente... Haideţi să le spunem atât de grave cum au existat în alte ţări, dar asta nu înseamnă că nu au fost situaţii extrem de dificile, că nu există situaţii extrem de dificile şi periculoase.

Or, măsurile, întotdeauna, le iei din timp, când previi - acesta este lucrul ideal - şi nu în momentul când trebuie să răspunzi. De la vandalizări de cimitire, vandalizări de sinagogi, ameninţări în mod repetat îndreptate împotriva membrilor comunităţilor evreieşti, iar lista poate continua. Şi aş putea chiar argumenta că un exemplu foarte frumos - cu ghimelele de rigoare - ar fi atitudinea unora dintre colegii mei din Parlament în cadrul şedinţelor în care s-a dezbătut acest proiect de lege”, a spus deputatul.

„Țin să subliniez, aşa cum am subliniat şi acolo, că nu este vorba de interzicerea niciunui scriitor, nu este vorba de interzicerea unor cărţi, nu e vorba de interzicerea unor opere de artă şi alte astfel de dezinformări care au circulat în ultimele zile şi am observat că circulă foarte mult şi pe internet. Nu acesta este scopul proiectului de lege.

Dar promovarea mişcării legionare, promovarea unor personaje istorice cu un impact negativ major asupra României, nu doar asupra evreilor sau asupra minorităţilor, cum au fost Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu, sunt o problemă reală. Iar legea prevede foarte clar diferenţierea între cultul unor persoane responsabile de comiterea Holocaustului din România, spre exemplu, şi ceea ce înseamnă artă, cultură, ştiinţă, educaţie şi aşa mai departe”, a mai spus Silviu Vexler.

Deputatul a adăugat că, în această situație concretă, riscurile sunt idealizarea unor criminali, fie că sunt de război, fie că sunt autori ai Holocaustului, ca simboluri identitare ale României, ca eroi naţionali ai României, şi răspândirea în societate a ideologiei pe care aceștia au promovat-o în acea perioadă. El a subliniat că acest lucru a fost „mai mult decât vizibil în tot ce s-a întâmplat în ultimul an și jumătate”.

„Pericolul principal pe care îl aduce lipsa de cunoaştere, lipsa sancţiunilor, aşa cum aţi menţionat, faptul că populaţia în general vede că se întâmplă nişte lucruri extrem de negative, care ar trebui sancţionate şi nu sunt sancţionate din varii motive, este ca toate aceste lucruri, toate aceste sentimente şi idei să devină din nou o normalitate.

Or, acest lucru nu afectează, repet, doar evreii, doar comunităţile evreieşti, afectează întreaga societate. Extremismul este un pericol, indiferent de tipul extremismului; că e antisemitism sau este de altă natură, este un pericol pentru democraţie în sine şi pentru fiecare cetăţean al României”, a mai spus deputatul.

Silviu Vexler, despre granița dintre libertatea de exprimare şi exprimarea responsabilă

Președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România a mai explicat că, din punct de vedere legal, granița dintre libertatea de exprimare şi exprimarea responsabilă a fost stabilită foarte clar prin deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului, ale Curţii Europene de Justiţie.

„Și în general ar trebui să fie stabilită - exprim acest lucru doar ca un simplu cetăţean - de un bun simţ care îţi stabileşte o limită, aşa cum am învăţat şi eu că libertatea mea se termină în momentul când îl afectez pe cel din jurul meu. Nu poate fi denumită libertate de exprimare situația când iei un om care este responsabil de zeci de mii de morţi şi îl prezinţi liber, în orice mod posibil, ca pe un erou naţional.

Nu poate fi libertate de exprimare atunci când foloseşti crimele din perioada Holocaustului, când foloseşti memoria victimelor Holocaustului pentru a promova acest lucru ca un efect pozitiv”, a spus Silviu Vexler.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă şi două abţineri. Pentru a se aplica, acesta trebuie să fie promulgat de președintele României și să fie publicat în Monitorul Oficial.

Citește și: Călin Georgescu, la Parchetul General. Urmărirea penală pe numele lui, extinsă pentru propagandă legionară