Palatul Cotroceni a găzdut, marți, întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.

În cadrul discursului susținut, președintele Klaus Iohannis a punctat că România îşi va putea spori curând contribuţia la întărirea Schengen ca stat membru, va rămâne alături de Ucraina și va continua susţinerea fermă a ordinii mondiale bazate pe reguli, pledând pentru soluţia celor două state şi o pace justă în Orientul Mijlociu.

Transcrierea discursului:

"Doamnă Decan al Corpului Diplomatic, Doamnă ministru, Excelenţe Doamnelor şi domnilor ambasadori şi şefi de misiune acreditaţi în România,

Mă bucur să vă întâlnesc din nou la început de an pentru a evoca principalele evoluţii şi realizări de politică externă din anul 2023, precum şi pentru a vă prezenta succint aşteptările şi obiectivele noastre pentru 2024. Întâlnirea noastră de astăzi este şi ultima în acest cadru, având în vedere că anul acesta voi încheia cel de-al doilea, ultimul, mandat.

Fără îndoială, în ultimii 10 ani, România şi-a afirmat pe deplin vocaţia europeană şi euroatlantică, consolidându-şi profilul extern de stat responsabil, de încredere şi constructiv, angajat, predictibil şi coerent. Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, anul care a trecut a continuat să fie marcat de conflicte şi situaţii complexe, cu impact major asupra relaţiilor internaţionale.

Cel de-al doilea an de război împotriva Ucrainei a continuat să provoace pierderi imense, multiplicând consecinţele negative la nivel global. România a fost şi va rămâne alături de vecinul său şi de cetăţenii ucraineni, care îşi apără cu curaj libertatea, suveranitatea şi integritatea teritorială.

Datorită eforturilor noastre intense, peste 33 de milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat teritoriul României, reprezentând peste 60% din produsele care au fost transportate prin Culoarele Solidarităţii ale Uniunii Europene.

Cu ocazia vizitei pe care Preşedintele Zelenski a realizat-o la Bucureşti, în luna octombrie, am semnat împreună o Declaraţie Comună foarte consistentă. Am decis atunci să începem procesul concret pentru a ridica relaţia dintre România şi Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic şi am reconfirmat acest angajament în cadrul recentei noastre convorbiri telefonice. Legat de soarta războiului, poziţia noastră rămâne categorică: numai Ucraina poate decide momentul, parametrii şi modul în care se vor desfăşura eventuale negocieri de pace.

La nivel regional, european, dar şi global, este imperativ să menţinem angajamentul ferm pentru Ucraina. În ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu, am condamnat ferm atacul Hamas, din primul moment deja, şi am pledat, totodată, pentru respectarea strictă a dreptului internaţional, inclusiv a dreptului internaţional umanitar, acordând ajutor umanitar civililor din Gaza.

Este clar, după aceste luni de conflict deschis, că este nevoie de o soluţie politică pe termen lung, care să conducă la o pace justă, iar singura variantă viabilă rămâne soluţia celor două state, cu respectarea atât a aspiraţiilor legitime ale poporului palestinian, cât şi a dreptului la securitate al Statului Israel.

În contextul conflictului din Fâşia Gaza, România a desfăşurat şi o operaţiune foarte dificilă de oferire de asistenţă şi sprijin pentru cetăţenii români de acolo. Adresez şi cu acest prilej mulţumiri autorităţilor române implicate în operaţiunea de evacuare a cetăţenilor români afectaţi, precum şi partenerilor din Israel, Egipt, Qatar şi Iordania pentru sprijinul oferit.

Doamnelor şi domnilor,

Dintre ţările din regiune, Republica Moldova a resimţit cel mai mult impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi al acţiunilor hibride ruse pentru destabilizarea sa. Autorităţile de la Chişinău au avut resurse interne limitate pentru a gestiona crizele suprapuse cu care s-au confruntat şi pentru a avansa procesul de integrare europeană. Au acţionat însă energic şi au dovedit voinţă politică deosebită pentru a aşeza ireversibil Republica Moldova pe drumul către Uniunea Europeană. Mă bucur să văd că eforturile Republicii Moldova, la fel ca şi cele ale Ucrainei, au fost recunoscute la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023.

Decizia de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a reprezentat un obiectiv strategic pentru România, pe care l-am susţinut cu toată tăria. România este şi va fi alături de cele două state şi în procesul de negociere, deoarece cunoaştem foarte bine complexitatea acestuia, dar şi beneficiile pentru cetăţeni. Este crucial ca Republica Moldova şi Ucraina să primească în continuare sprijin financiar şi expertiză pentru consolidarea instituţională şi a mediului de investiţii, care să creeze stabilitate şi prosperitate. În plan securitar, anul trecut am luat, la nivel aliat, măsuri ferme de răspuns faţă de ameninţările existente. Adoptarea Planurilor Regionale de Apărare, consolidarea prezenţei NATO pe Flancul Estic, consacrarea importanţei strategice a Mării Negre sunt cele mai relevante repere şi, totodată, sunt succese ale României.

Prin deciziile luate la Summitul de la Vilnius, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare şi protecţie de până acum. De asemenea, reacţia de solidaritate a structurilor NATO şi a statelor aliate la incidentele produse pe teritoriul românesc, ca urmare a atacurilor ruseşti asupra infrastructurii portuare ucrainene, a fost promptă şi am consolidat suplimentar, prin măsuri interne şi aliate, securitatea României şi a întregii regiuni. Ambiţiile şi aşteptările noastre pentru 2024 sunt cu atât mai mari în condiţiile în care, în martie, se vor împlini două decenii de la momentul istoric al aderării României la NATO. Pentru România, la Summitul de la Washington, prioritatea va fi reprezentată de continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare şi reasigurare, precum şi de consolidarea posturii de apărare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră. Vom continua demersurile interne vizând îndeplinirea angajamentelor ca stat-gazdă şi vom continua coordonarea strânsă cu aliaţii, în special cu Statele Unite şi Franţa, pentru asigurarea apărării întărite.

De asemenea, vom continua să valorificăm acţiunea noastră în Formatul Bucureşti 9. Mulţumesc, din nou, pentru contribuţia esenţială a partenerilor noştri aliaţi la securitatea României şi a regiunii Mării Negre, dovedită concret prin dislocările de personal militar şi de echipamente pe teritoriul ţării noastre.

Anul 2024 se prefigurează a fi unul important şi pentru Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Vom avea o agendă amplă şi diversă a viitoarei runde a Dialogului Strategic bilateral din primăvară.

Sunt convins că acţiunea noastră comună va continua, cu efecte pozitive, tangibile pentru securitatea, rezilienţa, prosperitatea şi conectivitatea zonei Mării Negre. Salut adoptarea anul trecut a primei strategii americane pentru regiunea Mării Negre, elaborate şi pe baza contribuţiilor substanţiale ale României.

Doamnelor şi domnilor, România va continua să aibă o acţiune îndreptată spre consolidarea proiectului comun european şi a profilului său în cadrul Uniunii Europene.

Trebuie să lucrăm pe mai departe pentru a construi împreună o Europă unită şi coezivă, care caută soluţii echitabile, într-un spirit de solidaritate şi respect.

Pentru a atinge acest obiectiv, România se va implica activ în dialogul european privind conturarea viitoarei Agende Strategice şi va rămâne un susţinător energic al procesului de extindere, inclusiv prin prisma valenţelor strategice ale acestuia. Vom rămâne o voce puternică în sprijinul adoptării unor noi soluţii menite să consolideze securitatea internă a Uniunii, inclusiv prin întărirea spaţiului de liberă circulaţie.

Îmi exprim speranţa că România îşi va putea spori curând contribuţia ca stat membru Schengen inclusiv prin aderarea cu frontierele terestre, un prim pas pozitiv fiind decizia de aplicare a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie a acestui an. De asemenea, România va acorda toată atenţia necesară coordonării şi aprofundării relaţiilor cu partenerii strategici sau cu relevanţă strategică precum Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Grecia şi statele baltice.

Susţinerea integrării europene a statelor din Balcanii de Vest reprezintă pe mai departe o direcţie de acţiune prioritară, la fel ca şi consolidarea interacţiunii cu statele partenere din Caucazul de Sud - Georgia, Azerbaidjan şi Armenia.

Totodată, urmărim consecvent dezvoltarea dialogului politic bilateral cu statele Asiei Centrale, pentru diversificarea relaţiilor politice şi economice, inclusiv în sfera energiei şi a reţelelor de transport.

Pentru autorităţile române, dezvoltarea relaţiilor cu statele din Orientul Mijlociu şi din Golf rămâne deosebit de importantă, chiar esenţială, din toate punctele de vedere.

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

La întâlnirea noastră de la începutul anului trecut vă spuneam că acţiunea globală a României va dobândi o relevanţă aparte. Astfel, în 2023, am acordat o atenţie sporită cooperării cu state din Asia, Africa şi America Latină.

În ceea ce priveşte Asia, am ridicat relaţiile cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în cadrul vizitei mele oficiale în acest stat.

Am înscris relaţia bilaterală cu Singapore într-o nouă etapă de dezvoltare, prin vizita mea de anul trecut. La 15 ani de Parteneriat Strategic cu Coreea de Sud, punem bazele unui salt calitativ prin valorificarea agendei comune de priorităţi a celor două ţări şi urmărim consolidarea cooperării bilaterale cu Vietnam şi India.

De asemenea, în anul care a trecut, am depus eforturi sporite pentru revigorarea relaţiilor cu Africa.

În acest scop, România a adoptat recent prima Strategie Naţională pentru Africa. Vizitele mele în Kenya, Tanzania, Cabo Verde şi Senegal au promovat această nouă dinamică şi noi proiecte şi domenii de cooperare. În 2024, România vizează intensificarea colaborării cu Africa şi continuarea programelor destinate partenerilor africani, cu accent pe educaţie şi transferul de expertiză. În aceeaşi logică s-au înscris şi vizitele din aprilie 2023 din America Latină, în Brazilia, Chile şi Argentina, ocazie cu care am reafirmat interesul României, dar şi al Uniunii Europene, de a dezvolta dialogul politic la nivel înalt.

Am convenit cu preşedinţii statelor vizitate din Africa, America Latină şi Asia să extindem relaţiile bilaterale în sferele tradiţionale ale comerţului, investiţiilor, dar şi să le diversificăm în domenii de maximă actualitate precum schimbări climatice, tranziţie verde şi digitalizare.

România va fi foarte activă, pe mai departe, în toate iniţiativele la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice.

România va continua, totodată, şi susţinerea fermă a dreptului internaţional şi a ordinii mondiale bazate pe reguli - o valoare aflată în nucleul politicii noastre externe.

Mulţumesc tuturor diplomaţilor români implicaţi în obţinerea unui rezultat pozitiv, un succes fără precedent pentru România - câştigarea alegerilor pentru poziţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie - şi transmit mulţumiri tuturor statelor care au sprijinit această alegere. De asemenea, aceleaşi mulţumiri pentru un alt rezultat foarte important - câştigarea alegerilor pentru Curtea Penală Internaţională.

Aderarea României la OCDE rămâne un obiectiv major asupra căruia ne vom concentra eforturile şi în 2024, prin continuarea alinierii riguroase la standardele Organizaţiei.

La rândul său, Iniţiativa celor Trei Mări continuă să aibă un potenţial remarcabil, amplificat de actualul context geopolitic.

Succesul Summitului de la Bucureşti de anul trecut, când am reuşit includerea Greciei ca stat membru şi acordarea calităţii de state participante asociate Ucrainei şi Republicii Moldova, a confirmat menirea Iniţiativei de a agrega eforturile de dezvoltare a infrastructurii de transport, energetice şi digitale pe axa Nord-Sud.

În relaţia cu statele pe teritoriul cărora există comunităţi româneşti, vom urmări activ ca membrilor acestora să le fie respectate drepturile identitare, în deplină conformitate cu standardele europene.

Doamnelor şi domnilor,

2024 este şi un an electoral foarte important în plan european şi naţional. Toate alegerile din acest an vor trebui să reflecte maturitatea noastră democratică.

România a parcurs cu succes drumul către libertate şi democraţie, şi-a ocupat locul meritat în Uniunea Europeană şi în NATO; vom rămâne vigilenţi în faţa curentelor extremiste şi nu vom permite afectarea sistemului nostru de valori şi a principiilor de bază ale societăţii noastre.

Eu mizez pe dialog, colaborare şi solidaritate pentru a construi o lume mai sigură şi mai prosperă. Iar inclusiv rolul dumneavoastră, al diplomaţilor, este de a găsi elementele care ne apropie şi ne fac mai puternici împreună. Nu ne putem permite să fim slabi, divizaţi sau incoerenţi. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum şi comunitatea noastră de valori şi securitate.

Contez, în acest sens, pe implicarea dumneavoastră, aşa cum contez şi pe cea a diplomaţilor români! Vă urez mult succes în acest an! La mulţi ani tuturor! Mulţumesc!"

Administrația Prezidențială transmite evenimentul în direct.

Citește tot articolul pe Radio România Actualități