Preşedintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Formatului Bucureşti 9, marți, 11 iunie, la Riga, în Letonia. El a declarat că Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc pentru securitatea europeană şi că statele NATO trebuie să fie pregătite să acţioneze în consecinţă.

Klaus Iohannis a coprezidat evenimentul alături de preşedintele ţării gazdă, Edgars Rinkevičs, şi de cel al Poloniei, Andrzej Duda. Acest eveniment a avut loc cu o lună înaintea summitului aniversar al NATO de la Washington, care va marca împlinirea a 75 de ani de la înființarea Alianței Atlanticului de Nord.

Printre temele de discuție se numără obiectivele majore și principalele rezultate preconizate pentru summitul de la Washington, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic, precum și pe intensificarea sprijinului pentru Ucraina, potrivit Radio România Actualități.

Pe agenda discuțiilor se află continuarea implementării deciziilor aliate adoptate, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul multidimensional acordat Ucrainei.

Mesajul președintelui Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a declarat că aliaţii NATO de pe Flancul estic, inclusiv România, se află în prima linie de contracarare a efectelor negative ale războiului din Ucraina.

„Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc de securitate pentru statele noastre şi pentru securitatea europeană. Trebuie să fim pregătiţi să acţionăm în consecinţă!”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că țările de pe Flancul estic care fac parte din acest format trebuie să fie pregătite, pe măsură ce evoluţii regionale dramatice continuă să solicite, tot mai mult, atenţie şi coordonare depline, să acţioneze pentru a aduce valoare adăugată alianţei în ansamblul său.

„Trebuie să acţionăm pentru mai multă solidaritate, dialog şi cooperare. Acestea sunt şi trebuie să rămână fundamentul forţei şi rezilienţei noastre comune. Prin viziunea şi acţiunile noastre comune, Formatul B9 a contribuit la consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică. Trebuie să continuăm pe această cale!”, a adăugat el.

De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea întăririi securităţii regionale şi euroatlantice a tuturor celor 32 de aliați, precizând că trebuie să fie îmbunătățită în continuare securitatea pe Flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre.

Președintele a pledat pentru continuarea şi creşterea sprijinului pentru Ucraina, atât timp cât este nevoie. „Alţi parteneri NATO vulnerabili, în special Republica Moldova, ar trebui să primească, de asemenea, atenţia noastră şi asistenţă pentru consolidarea rezilienţei”, a completat el.

Klaus Iohannis a remarcat prezenţa, în premieră, la un summit B9 a Suediei şi Finlandei, state care au aderat recent la NATO, dar şi prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

„Mă bucur că ne întâlnim astăzi, aici, şi trebuie să spun că mă bucur foarte mult că Flancul estic este acum mai puternic, este mai lung. Iar Suedia şi Finlanda sunt bine reprezentate aici, la fel şi NATO, la cel mai înalt nivel. Ce poate merge greşit? Nimic”, a transmis Iohannis, porivit Agerpres.

Temele asupra cărora va atrage atenția Klaus Iohannis

În acest context, președintele Klaus Iohannis va pleda pentru o atenție crescută asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre, adaptată evoluțiilor din ultima perioadă și importanței strategice a acestei zone pentru securitatea NATO.

Totodată, președintele României va reitera necesitatea continuării măsurilor de sprijin pentru cei mai expuși parteneri din regiune, cum ar fi Republica Moldova.

Formatul București sau București 9 este o organizație înființată în anul 2015 în România, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul unei întâlniri bilaterale, ca reacție față de atitudinea agresivă a Rusiei, în special după anexarea peninsulei Crimeea.

Membrii organizației Formatul București sunt, în afară de România și Polonia: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Citește și: Vladimir Putin a dat asigurări că Rusia nu vrea să atace NATO, dar a spus că i-ar putea răspunde Occidentului cu aceeași monedă