Președintele Iranului consideră că acțiunile Israelului în Fâșia Gaza au „depășit liniile roșii, ceea ce ar putea forța pe toată lumea să ia măsuri”, relatează BBC.

"Administrația de la Washington ne cere să nu facem nimic, dar ea continuă să ofere sprijin larg Israelului. SUA au trimis mesaje Axei Rezistenței, dar au primit un răspuns clar pe câmpul de luptă", a scris Ebrahim Raisi pe X /Twitter.

Zionist regime’s crimes have crossed the red lines, which may force everyone to take action. Washington asks us to not do anything, but they keep giving widespread support to Israel. The US sent messages to the Axis of Resistance but received a clear response on the battlefield.

— سید ابراهیم رئیسی (@raisi_com) October 29, 2023

"Axei Rezistenței" reunește forțe susținute de Iran în Orientul Mijlociu, din care face parte și Hamas.

Autoritățile americane au avertizat Iranul să nu se implice în războiul dintre Israel și Hamas, pentru a evita un conflict regional mai larg.

În ultimele săptămâni, gruparea Hezbollah, care își are sediul în Liban și este susținută de Iran, a fost implicat în schimb de focuri cu armata israeliană.

Portavionul american "Dwight D. Eisenhower" a intrat, sâmbătă, în Marea Mediterană, după ce a trecut prin strâmtoarea Gibraltar în drumul său către Orientul Mijlociu. Potrivit Pentagonului, mutarea se înscrie în eforturile SUA de a stabiliza zona aflată în conflict și, totodată, de a-și proteja militarii care se află în bazele din Irak și Siria.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Israelul de "crime de război". Statul evreu a răspuns prin rechemarea diplomaților de la Ankara.

Armata israeliană a postat imagini în care soldații săi se pregătesc pentru intervenția terestră în Gaza.

Fotografiile apar pe contul oficial de X/Twitter al Forțelor de Apărare a Israelului (IDF).

Într-un discurs televizat sâmbătă seară, premierul israelian a declarat războiul a intrat în a doua etapă, urmând să desfășoare soldați "în toată" Fâșia Gaza.

Benjamin Netanyahu a admis că „va fi un război lung și dificil”, "un război pentru supraviețuirea noastră", adăugând: „Vom câștiga. Vom învinge!”.

Premierul statului evreu a mai spus că recuperarea ostaticilor este o parte „integrală” a obiectivelor armatei, dar că prioritatea sa principală este "distrugerea” Hamas.

Între timp, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a cerut o detensionare imediată a conflictului, deplângând pierderile de vieți omenești și ceea ce a numit "un nivel intolerabil de suferință".

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat vineri seara, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție prin care se solicită o intervenție umanitară imediată în Gaza.

Legaturile telefonice și conexiunea la internet au fost restabilite, duminică, în Gaza. Rețelele de comunicații au devenit indisponibile vineri seara, lăsând enclava izolată de lumea exterioară pe fondul celor mai grele atacuri aeriene ale războiului de până acum.

Forțele de Apărare a Israelului au transmis că Egiptul și Statele Unite „vor extinde” ajutorul pentru Fâșia Gaza, dar nu au oferit detalii.

La București, premierul Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă, că România şi alte ţări depun un efort comun pentru a-i ajuta pe cetăţenii din Fâşia Gaza cu dublă cetăţenie, printre care şi români, să părăsească această zonă, însă a menţionat că situaţia 'nu e uşor de gestionat'.

"Sunt 3000 de cetăţeni cu dublă cetăţenie în Fâşia Gaza, aţi văzut apelurile, să fie direcţionaţi către sudul Fâşiei Gaza. Şi azi-noapte, în jur de ora 2,00, eram în comunicare cu doamna ministru de Externe. Este un efort comun al mai multor ţări. Baza sunt ostaticii şi aici se negociază şi (...) nu s-au încheiat cu bine negocierile de ieri. Am văzut şi reacţia armatei israeliene de a încerca o eliberare a ostaticilor, o intrare în Fâşia Gaza, dar şi o retragere, şi urmează în continuare, alături şi de Statele Unite şi de Franţa şi de Germania, de toate ţările care au cetăţeni cu dublă cetăţenie, acest efort. Până acum erau solicitări, 260 de cetăţeni români din Fâşia Gaza, care voiau să se elibereze, dar sunt şi foarte mulţi şi palestinieni care vor să părăsească, deci nu e uşor de gestionat toată situaţia, important e să nu escaladeze", a precizat șeful guvernului de la București.

Referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu, istoricul Adrian Cioroianu spune că, indiferent de evoluţia sa, escaladarea tensiunilor dintre Israel și Fâșia Gaza ne va afecta mai ales în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la energie.

"Conflictul poate evolua pe coordonate care să ne pună, într-un fel sau altul, pe toţi în pericol. Mă refer la preţurile conexe ale acestui conflict, preţurile în creştere la energie, la carburanţi. Indiferent ce se întâmplă acolo, acestea ne vor afecta mai ales la sfârşit de an", a spus profesorul într-un interviu pentru Radio România Actualități.

"În România, ca şi în Europa, având o inflaţie sesizabilă, abia ţinută sub control, orice modificare a preţului la carburanţi ne va afecta, ca să nu mai vorbim de implicaţiile pur şi simplu militare. Vestea bună pe care, totuşi, am avut-o în aceste săptămâni care au trecut de la 7 octombrie e faptul că, în opinia mea, ţările arabe nu-şi doresc un conflict şi asta este geana de speranţă pe care o întrevăd", a adăugat Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.

Într-un dosar special, Rador Radio România urmărește ostilitățile din Orientul Mijlociu.