Președintele Nicușor Dan a reacționat, joi seară, după ce Curtea Constituţională a stabilit că declaraţiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici nu mai trebuie să includă veniturile şi bunurile soţilor şi copiilor.

Anterior, Agenția Națională de Integritate avertizare că hotărârea "poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani şi poate afecta procesul de aderare la OCDE".

"Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.

Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate", a scris pe Facebook noul lider de la Palatul Cotroceni.

"În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate", a adăugat șeful statului.

Explicațiile CCR

"Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în măsura în care nu se referă şi la drepturile şi obligaţiile soţului/soţiei declarantului, precum şi ale copiilor majori aflaţi în întreţinerea acestuia", precizează CCR.

Judecătorii constituţionali argumentează că o declaraţie pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.

"În esenţă, Curtea a reţinut, în ceea ce priveşte prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, prin prisma nerespectării exigenţelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanţă cu principiul legalităţii. Aceasta, deoarece declaraţia de avere, fiind o declaraţie pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ţinută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declaraţiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligaţia de a declara nu doar veniturile proprii, ci şi drepturile şi obligaţiile soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere nu ţin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soţilor şi determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv de la soţ/soţie şi copiii majori aflaţi în întreţinere", este motivarea oferită de CCR.

De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituţionale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declaraţiilor de avere şi interese.

Art. 12 alin (6) prevede: "Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii".

Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: "Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese au obligaţia să se înregistreze în această calitate pe e-DAI şi au următoarele atribuţii: (...) d) asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii".

Potrivit CCR, declaraţiile de avere şi interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituţiilor unde activează cei care trebuie să-şi declare averile, deoarece se încalcă "dreptul la protecţia vieţii private".

"În ceea ce priveşte prevederile art.6 alin.(1) lit.d) şi art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ţinând cont de concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese pe site-ul instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea declarantul şi pe cel al Agenţiei Naţionale de Integritate contravine art.1 alin.(5) şi art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporţionalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupţiei şi asigurării transparenţei vieţii politice, urmărind, aşadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituţională a apreciat că este suficientă depunerea declaraţiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI şi al instituţiei căreia îi aparţine declarantul nu este necesară şi proporţională atingerii finalităţii propuse, încălcându-se dreptul la protecţia vieţii private. Curtea a subliniat că soluţia pronunţată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligaţiei persoanelor prevăzute de lege de a da declaraţii de avere, ci doar ca aceste declaraţii să nu mai fie publicate pe site-urile menţionate, urmând ca ele să fie înaintate Agenţiei Naţionale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competenţelor prevăzute de lege", este explicaţia oferită de CCR.

CCR menţionează că această decizie produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

"Revine legiuitorului competenţa de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei şi de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice", mai spun judecătorii constituționali.

Citește și: Mediul de afaceri se opune majorării taxelor