Președintele Nicușor Dan consideră că principala responsabilitate pentru situația care a determinat intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene revine Parlamentului, care nu a modificat la timp legislația privind întreruperea termenelor de prescripție.

Instanța comunitară a stabilit că o interpretare adoptată în 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care efectele prescripției au fost extinse și asupra faptelor comise în perioada 2014–2018, nu trebuie aplicată în dosarele care urmăresc fraude grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene și care se află încă pe rolul instanțelor.

„Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale, care trebuia urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă înșel, de 45 de zile. Trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Acesta este punctul de la care am plecat”, a declarat Nicușor Dan.

Liderul de la Palatul Cotroceni a subliniat că interpretarea normelor juridice presupune punerea în balanță a mai multor principii și că instanțele au avut opinii diferite asupra acestei probleme.

„Dreptul nu este o știință exactă, iar actul de justiție înseamnă să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a venit să clarifice această chestiune”, a afirmat șeful statului.

”Curtea de Justiţie a avut opinie, Înalta Curte a avut opinie. Curtea de Justiţie a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”, a subliniat Nicușor Dan.

Prescripția, măr al discordiei

În 2018, Curtea Constituțională a eliminat din Codul penal o prevedere referitoare la situațiile în care termenul de prescripție a răspunderii penale putea fi întrerupt. Parlamentul nu a intervenit pentru clarificarea legislației, iar o nouă reglementare a fost adoptată abia în 2022.

În luna mai a acelui an, Curtea Constituțională a stabilit că, în intervalul 2018–2022, nu au existat reguli clare privind întreruperea prescripției.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că această situație juridică trebuie analizată în baza principiului legii penale mai favorabile, inclusiv pentru fapte comise înainte de 2018. Interpretarea a permis închiderea unor dosare penale sau a creat posibilitatea încetării proceselor în cauze privind fraude și evaziune fiscală.

Prescripția reprezintă perioada stabilită de lege după expirarea căreia o persoană nu mai poate fi trasă la răspundere penală pentru o faptă. Termenele diferă în funcție de gravitatea infracțiunii.

Ce a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene

CJUE a apreciat că extinderea efectelor prescripției asupra faptelor comise în perioada 2014–2018 poate conduce la nepedepsirea unor fraude grave care afectează bugetul Uniunii Europene.

Instanța europeană a stabilit că judecătorii români trebuie să nu aplice interpretarea Înaltei Curți din 2022 în dosarele aflate încă pe rol, atunci când aceasta ar împiedica investigarea și sancționarea eficientă a fraudelor grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii.

Decizia vizează cauzele care nu au fost soluționate definitiv. Dosarele aflate în apel sau în alte etape ale judecății vor putea fi analizate ținând cont de hotărârea CJUE.

În schimb, hotărârile judecătorești definitive nu vor fi redeschise. Persoanele achitate definitiv sau ale căror procese au încetat definitiv ca urmare a prescripției nu vor fi afectate de noua interpretare a instanței europene.