La întâlnirea avută cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, joi, preşedintele Nicuşor Dan a anunțat că are mai multe iniţiative pentru îmbunătăţirea legăturii dintre statul român şi comunităţile aflate în afara granițelor.

”Protejarea şi promovarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români din afara graniţelor reprezintă o prioritate a mandatului meu şi pune şi o punte solidă de legătură între ţările noastre. Avem mai multe iniţiative pentru îmbunătăţirea legăturii dintre statul român şi comunităţile noastre din exterior, proiect asupra căruia vă vom informa la momentul potrivit”, a declarat liderul de la Palatul Cotroceni.

Şeful statului a mai spus că România a devenit o ţară de destinaţie pentru muncitori străini, iar autorităţile fac eforturi pentru o cât mai bună integrare a acestora.

"Îi asigur pe ambasadorii care reprezintă statele din care provin aceşti lucrători de recunoştinţa noastră pentru munca cetăţenilor lor", a subliniat Nicușor Dan.

Discursul integral (transcriere Rador Radio România)

Mă bucur să ne întâlnim cu această ocazie. E o ocazie pentru a vedea lucrurile importante ale anului trecut şi mai ales să vedem care sunt priorităţile pentru anul care a început. Viziunea comună pentru realizarea căreia vă invit să ne unim forţele este cea a unei lumi mai sigure, mai juste şi mai prospere. Anul care a început se anunţă unul cu multe provocări, astfel că pentru a contribui eficient la obiectivul de pace şi cooperare, politica noastră externă va trebui să fie şi dinamică şi creativă. Dar înainte de a vorbi de priorităţile specifice politicii externe, permiteţi-mi să vă prezint o analiză succintă a situaţiei României în plan intern. Anul 2025 e anul în care ţara noastră a încheiat, aşa cum s-a menţionat, un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăţi, în care am avut de înfruntat un război hibrid.

Totuşi, democraţia românească a reuşit să facă faţă acestui test de maturitate, aplicând legea şi asigurând funcţionarea instituţiilor democratice. Suntem la începutul unui proces profund de reconciliere naţională în cadrul societăţii şi de reconsolidare a echilibrului între puterile statului. Întărirea statului de drept şi lupta anticorupţie sunt priorităţi ale acestui mandat, incluse, după cum ştiţi, în noua Strategie naţională de apărare a ţării, pentru că doar un sistem judiceiar independent şi eficient şi împreună cu o administraţie onestă şi profesionistă vor putea să îmbunătăţească funcţionarea instituţiilor statului şi, mai ales, să ducă la recăpătarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Iar un mediu politic mai bun va oferi predictibilitate inclusivă partenerilor noştri externi, stimulând cooperarea politică, comerţul internaţional şi investiţiile. Imperativele anului 2025, în special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilităţi politice şi guvernamentale şi nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost nişte măsuri dureroase, care au fost obligaste luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri la nivel macroeconomic au dat rezultatele aşteptate. România a reuşit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului şi cu o uşoară creştere economică.

Reformele administrative şi fiscale demarate anul trecut vor consolida statul şi acest efort conjugat, cetăţeni, sector privat, instituţii publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansarea economică - deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 şi 2027. Ştiţi la fel de bine ca şi mine că doar o situaţie internă solidă, predictibilă şi coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, Iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi. Mediul internaţional e marcat de crize cronice sau spontane, este marcat de reînvierea logicii sferelor de influenţă şi a competiţiei între marile puteri şi, aşa cum s-a menţionat, normele internaţionale au devenit deseori relativizate şi organismele multilaterale şi-au pierdut, cel puţin în parte, din forţă. Scena globală este marcată de crize multiple şi suprapuse şi reclamă, aşa cum am spus, dinamism şi flexibilitate. Am solicitat, în calitate de preşedinte, diplomaţilor noştri să aibă capacitatea să se adapteze acestor realităţi, să anticipeze realităţile viitoare şi să reacţioneze prompt faţă de acestea.

Totuşi, în acest nou cadru de acţiune diplomatică, România îşi va păstra reperele fundamentale. Ţara noastră va rămâne loială promisiunilor şi angajamentelor sale de politică externă şi de securitate şi, în egală măsură, îşi va urmări cu tenacitate interesele naţionale, aşa cum cetăţenii noştri ne-o cer. Aceasta este esenţa conceptului de independenţă solidară pe care l-am introdus în noua strategie de apărare. Suntem convinşi că doar o Românie puternică şi autonomă poate da valoare adăugată alianţelor, parteneriatelor şi relaţiilor de cooperare în care e angajată.

O Românie puternică e un aliat, un partener şi un interlocutor mai bun pentru ţările pe care dumneavoastră le reprezentaţi. Pe o scenă globală adesea haotică, România va continua să fie un partener de încredere, vom urmări aceeaşi politică externă întemeiată pe triada Uniunea Europeană - NATO - parteneriatul strategii cu Statele Unite, vom acorda o atenţie sporită unor teme de o importanţă imediată pentru noi: războiul de agresiune dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, parcursul european al Republicii Moldova, cooperarea cu partenerii noştri strategici şi cu statele cu care împărtăşim aceleaşi valori. Prietenilor noştri tradiţionali din Balcani, din Orientul Mijlociu, din Nordul Africi, din America Latină şi Asia le vom propune pe termen mediu un nou nivel de ambiţie, care să fructifice capitalul istoric al relaţiilor noastre şi în noul dinamism politic şi economic al acestor regiuni. Pentru întărirea securităţii naţionale, România îşi va consolida participarea la politicile NATO şi, în mod specific, va investi în rolul nostru pe flancul estic al alianţei şi la Marea Neagră. România va rămâne un aliat angajat şi de încredere, continuând investiţiile în apărarea naţională şi în securitatea colectivă, conform angajamentelor adoptate la summitul de la Haga. În strânsă colaborare cu partenerii noştri polonezi, România va găzdui în 2026 summitul formatului Bucureşti 9 - B9, va accelera eforturile susţinută pentru crearea hub-ului de securitate maritimă în Marea Neagră şi va contribui şi în viitor la securitatea energetică a Europei ca furnizor şi rută de tranzit.

La acest punct, e important să reafirm că România este recunoscătoare pentru tot sprijinul oferit de aliaţii săi. Credem cu tărie că Articolul 5 al Tratatului de la Washington rămâne coloana vertebrală a securităţii noastre naţionale şi colective. Vom sprijini şi mai departe Iniţiativa celor Trei Mări, pentru a continua proiectele strategice pentru noi şi pentru regiune. Parteneriatul strategic cu Statele Unite va continua să fie o linie fundamentală de acţiune a politicii noastre externe în 2026. România îşi înţelege rolul strategic la Marea Neagră şi va identifica în mod inteligent proiectele care pot aduce valoare adăugată acestui parteneriat. Împreună cu Statele Unite şi aliaţii riverani, România poate proiecta stabilitate, influenţă şi instrumente de cooperare, atât în zona extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor, cât şi dincolo de această regiune, înspre Caucaz, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Pentru a extinde şi adapta parteneriatul nostru la necesităţile stringente ale prezentului, vom propune Statelor Unite o agendă consistentă de proiecte economice benefice pentru ambele părţi, care să completeze importanta noastră cooperare în domeniul securităţii şi apărării şi care să consolideze fundamentul relaţiei noastre. Colaborarea noastră transatlantică va avea câteva linii definitorii: apărare, securitate energetică, materii prime rare şi tehnologii de frontieră. În Uniunea Europeană, România va continua să fie un promotor al unităţii de viziune şi acţiune a statelor membre şi a instituţiilor comunitare, vom rămâne loiali instrumentelor şi politicilor consacrate, vom promova adoptarea unui cadru financiar multianual ambiţios, cu alocări consistente pentru politica agricolă şi de coeziune şi, foarte important, România îşi doreşte stimularea competitivităţii europene şi un acces echilibrat la oportunităţile de finanţare pentru entităţile din toate statele membre ale Uniunii, care să ducă la o distribuţie geografică echilibrată a creşterii competitivităţii. Vom sprijini extinderea Uniunii Europene, cu accent pe aderarea Republicii Moldova.

În egală măsură, înţelegem nevoia de a fi creativi şi de a ne adapta noilor circumstanţe globale. Prin urmare, vom fi implicaţi în procesul de consolidare a industriei europeene de apărare prin multiplele mecanisme iniţiate recent, în primul rând programul SAFE. Viziunea noastră europeană este aşadar echilibrată, loial valorilor fundamentale, fondatoare ale proiectului european şi echilibrului dinamic dintre statele membre şi instituţiile europeene, pledând pentru formule creative de acţiune comună, aşa cum am reuşit la Consiliul European de acum o lună. Ne dorim o uniune puternică, autonomă strategic şi relevantă în plan global, angajată ca partener egal în relaţia transatlantică, cu mai puţină birocraţie şi reglementări mai simple, cu o competitivitate regăsită şi cu un rol semnificativ în tehnologiile importante ale secolului 21.

Am speranţa că 2026 poate fi un an al păcii în Europa. România susţine eforturile preşedintelui Trump de negociere a unui păci rapide şi durabile, cu garanţii ferme de securitate pentru Ucraina, la care suntem gata să contribuim în mod substanţial. Din perspectiva României, modul în care se va soluţiona conflictul din ţara vecină va avea un impact puternic asupra viitorului securităţii în Europa. Este fundamental ca valorile fondatoare ale securităţii colective să rămână aceleaşi: principiile Cartei ONU, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor.

Pacea în Ucraina reprezintă, prin urmare, un test esenţial pe care sper să avem înţelepciunea şi curajul de a-l trece cu bine. Este un test în care nu ne putem permite să eşuăm. Este necesar ca Federaţia Rusă să renunţe la abordarea sa contraproductivă şi să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar în acest context cred că doar creşterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancţiuni, o poate aduce la masa negocierilor. România se va implica în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, direct, dar şi prin încurajarea procesului profund de modernizare presupus de integrarea în Uniunea Europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua şi în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute, umanitar, politic, economic şi securitar./denisse/ E evident că agresiunea rusă afectează în mod direct şi Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esenţială de politică externă - nu cred că e cazul să mai explicăm de ce, nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbeşte şi se simte româneşte. Vrem ca fiecare decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic să ne aducă mai aproape până când ne vom regăsi acolo unde ne este locul, în marea familie europeană. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună. Cum ştim din propria experienţă, aderarea la Uniune este şi un excelent instrument de dezvoltare economică, de modernizare şi de contracarare a ingerinţelor externe la care statul vecin a fost supus în mod constant după declararea independenţei.

Strategică pentru noi rămâne aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE. Au fost deja parcurşi paşi decisivi, iar efortul interinstituţional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menţinut. Această aderare reprezintă un obiectiv naţional sprijinit consensual de putere şi de opoziţie. Alături de procesul de echilibrare bugetară, calitatea de membru OCDE va reprezenta, la sfârşitul anului 2026 sau la mijlocul anului 2026, un instrument adiţional de promovare a economiei româneşti, o economie puternică, stabilă şi care oferă credibilitate investitorilor şi creditorilor externi. Acesta va fi contextul în care România îşi propune să adopte o abordare mai activă a diplomaţiei economice. Vom continua să consolidăm atât relaţiile cu partenerii strategici ai României, cât şi cele cu cei ai Uniunii Europene la nivel global. Din această perspectivă salut rezultatele pozitive ale negocierilor privind extinderea Comerţului liber între Uniunea Europeană şi mai mulţi parteneri globali, Mercosur, Mexic, India, Indonezia. România îşi propune să folosească din plin toate aceste noi oportunităţi pentru a strânge relaţiile cu partenerii noştri în beneficiul cetăţenilor săi. România va continua să joace un rol activ în susţinerea stabilităţii la nivel global, în Orientul Mijlociu vom încuraja soluţiile diplomatice bazate pe dreptul internaţional. Salut eforturile Statelor Unite, ale Egiptului, ale Qatarului şi ale Turciei care au condus la acordul privind încetarea focului în Gaza şi la eliberarea staticilor. România îşi va menţine implicarea umanitară în Gaza, inclusiv prin asistenţă medicală destinată copiilor.

Vom sprijini în continuare statele din Balcanii de Vest, integrarea lor europeană poate asigura securitatea şi prosperitatea acestei zone din inima continentului nostru.

Nu în ultimul rând, România va continua să-şi dezvolte relaţiile cu statele din Caucaz prin parteneriate reciproc avantajoase, înţelese ca instrumente de stabilizare şi dezvoltare a regiunii. Ne aşteaptă deci o perioadă complicată şi dificil de prevăzut. Poate că doar acest fapt, conştientizarea impredictibilităţii, reprezintă singurul aspect incontestabil în această perioadă de reaşezări globale, de schimbări de paradigmă şi de calcule complexe de politică externă. De aceea, România va căuta să participe activ la regândirea şi eficientizarea sistemului multilateral. Vom fi un partener de încredere care susţine şi promovează valorile democratice şi dreptul internaţional. Mă gândesc în special la Organizaţia Naţiunilor Unite, care în acest an îşi va alege un nou secretar general şi care va trebui să se adapteze acestor noi circumstanţe globale. Am în minte şi apartenenţa noastră la francofonie, în cadrul căreia România doreşte să-şi asume responsabilităţi mai mari.

Înainte de a încheia, doresc să adresez mulţumiri speciale ţărilor care găzduiesc comunităţi ale diasporei româneşti. Protejarea şi promovarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români din afara graniţelor reprezintă o prioritate a mandatului meu şi pune şi o puncte solidă de legătură între ţările noastre. Avem mai multe iniţiative pentru îmbunătăţirea legăturii dintre statul român şi comunităţile noastre din exterior, proiect asupra căruia vă vom informa la momentul potrivit. România a devenit, în sensul celălalt, o ţară de destinaţie pentru muncitori străini. Îi asigur pe ambasadorii care reprezintă statele din care provin aceşti lucrători de recunoştinţa noastră pentru munca cetăţenilor lor. Autorităţile române fac toate eforturile pentru o cât mai bună integrare a acestor cetăţeni străini în societatea şi în economia noastră.

În încheiere, vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră azi aici, a fost o plăcere să văd feţe cunoscute, prietene României, şi chiar închei prin a transmite liderilor ţărilor dumneavoastră, popoarelor pe care le reprezentaţi şi dumneavoastră personal ca 2026 să fie un an de pace, prosperitate şi armonie.

Citește și: "Chiar şi într-un context marcat de provocări economice şi geopolitice, avem obligaţia de a nu abandona cultura"