Prima legislație europeană pentru combaterea violențelor la adresa femeilor a fost adoptată, marți, 7 mai, de către Consiliul Uniunii Europene. Aceasta exclude violul, în lipsa unui acord asupra unei definiții comune a acestuia.

Anterior, în luna aprilie, textul a primit undă verde din partea Parlamentului European. Adoptarea formală de către Consiliul UE este ultima etapă legislativă.

Pedepsele minime, de până la cinci ani de închisoare

Acesta prevede pedepse minime de la un an la cinci ani de închisoare, în funcţie de delict. Concret, textul incriminează la nivelul Uniunii Europene: căsăoria forțată, difuzarea neconsimţită a unor imagini intime, hărţuirea cibernetică și mutilările genitale feminine.

Pedepsele pot fi și mai aspre în circumstanţe agravante - de exemplu atunci când victima este un copil sau o parteneră de viaţă sau fostă parteneră de viaţă. În plus, directiva facilitează semnalarea cazurilor de violență către autorităţile competente.

„Violenţa la adresa femeilor şi violenţa în familie sunt delicte persistente. Această lege va garanta, la scara UE, că autorii faptelor vor fi sever sancţionaţi şi că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie”, a comentat ministrul belgian al Justiţiei, Paul Van Tigchelt, a cărui ţară exercită preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Textul a făcut obiectul unor discuţii intense pe o perioadă de mai multe luni, mai ales asupra problemei referitoare la definirea juridică a violului, ce diferă în ţările din Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.

Proiectul, așa cum a fost prezentat în martie 2022 de către Comisia Europeană, prevedea în articolul său 5 o definiţie a violului fondată pe absenţa consimţământului. Parlamentul European şi ţări precum Belgia, Grecia, Italia, Luxemburg şi Suedia erau pe aceeaşi linie.

Pe de altă parte, alte aproximativ zece state membre, printre care Franţa, Germania şi Ungaria, s-au opus includerii violului în legislaţie, considerând că Uniunea Europeană nu are competenţă în materie şi că textul riscă să fie respins de justiţia europeană în caz de recurs.

„Ne-ar fi plăcut ca această directivă să fie un pic mai ambiţioasă”, a recunoscut marţi ministrul spaniol al Egalităţii, Ana Redondo, sosind la o reuniune de la Bruxelles. Cu toate acestea, ea a apreciat că această legislaţie este „un bun punct de plecare”.

Statele din Uniunea Europeană vor avea la dispoziție trei ani pentru a transpune directiva în legislaţiile lor naţionale.

Citește și: Mamele minore care au împlinit 16 ani ar putea decide pentru ele și copiii lor