Plenul Camerei Deputaților a probat proiectul de lege privind măsurile de gestionare a populației de urși.

Proiectul a fost aprobat cu 214 voturi „pentru”, şapte voturi „împotrivă”, 23 de abţineri. Un deputat nu a votat.

Demersul urmează unei tragedii.

O fată de 19 ani a murit săptămâna trecută, fiind atacată de un urs pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi.

Proiectul de lege are ca obiect prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 şi 2025 a unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.

Miercurea trecută, premierul a anunţat că parlamentarii PSD vor solicita o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru dezbaterea şi adoptarea unei iniţiative legislative prin care sunt vizate noi măsuri de gestionare a populaţiei de urşi.

Ulterior, Marcel Ciolacu a declarat că, în prezent, în România, există o problemă cu numărul mare de urşi, iar, după ce va fi adoptat proiectul de lege în domeniu în Camera Deputaţilor, ministrul Mediului va explica paşii pe care urmează să îi facă pentru a ţine aceste animale departe de zonele turistice.

"În Austria nu mai sunt urşi pentru că sunt pârtii şi nici nu îşi doresc urşi. În Italia nu mai sunt urşi, e unul care trece Alpii, fiindcă sunt sute de kilometri de pârtii. Normal că s-au aglomerat în zonele nepopulate urşii, că sunt animale, fug de oameni, în principiu, ei atacă când sunt flămânzi. Nu toţi urşii sunt criminali. Este o problemă cu numărul mare de urşi în acest moment', a spus șeful executivului.

Propunerile Conservation Carpathia

Fundaţia Conservation Carpathia susţine că soluţiile privind gestionarea populaţiei de urşi din România trebuie să includă prevenţie, menţinerea cât mai multor zone naturale pentru această specie, măsuri de intervenţie, dar şi educaţie ţintită acolo unde este mare nevoie pentru rezolvarea conflictelor pe termen scurt, relatează Agerpres.

„Este tragic ceea ce s-a întâmplat în Munţii Bucegi şi gândurile noastre se îndreaptă către familia şi apropiaţii tinerei care şi-a pierdut viaţa în urma atacului unui urs. Ne dorim cu toţii să înţelegem ce a declanşat comportamentul acelui urs, ce putem face pentru a preveni astfel de tragedii, care este cea mai bună soluţie ca omul să rămână în siguranţă când merge pe munte, iar natura să îşi urmeze liniştită cursul. Ne distanţăm în mod clar de opiniile extreme, care au fost menţionate în ultimele zile, fie că principala tragedie a fost împuşcarea ursului, fie că urşii ar trebui să fie reduşi radical acum. Considerăm că este important să punem în aplicare o politică bazată pe fapte şi pe realitate. Soluţiile trebuie să includă prevenţie, menţinerea cât mai multor zone naturale pentru această specie, măsuri de intervenţie, dar şi educaţie ţintită acolo unde este mare nevoie pentru rezolvarea conflictelor pe termen scurt", se arată într-un comunicat de presă al fundaţiei Conservation Carpathia.

Conservation Carpathia a informat, totodată, că pune în aplicare în sudul Munţilor Făgăraş un program complex care vizează relaţia dintre oameni şi urşi.

Reprezentanţii fundaţiei au subliniat că este nevoie de implicarea mai multor actori pentru gestionarea corespunzătoare a populaţiei de urşi şi prezintă o serie de aspecte constatate în urma activităţilor derulate.

Cauzele apropierii urşilor de oameni

Potrivit fundaţiei, au fost identificate mai multe cauze privind apropierea urşilor de oameni - restrângerea şi alterarea habitatelor naturale de către om, posibila dependenţă de hrănirea asigurată suplimentar de om, reducerea disponibilităţii surselor de hrană naturală, fie că este vorba despre fructe şi seminţe forestiere, fie despre fluctuaţia puternică a disponibilităţii carcaselor de mistreţi care mor de pesta porcină africană şi care sunt o sursă de hrană pentru urşi, creşterea competiţiei pentru hrană în contextul unei populaţii cu trend numeric pozitiv, precum şi deranjul din păduri generat de exploatări şi de activităţile off-road cu ATV-uri, motociclete şi maşini.

O altă cauză menţionată este legată de schimbările climatice, cu ierni calde în care urşii nu se mai retrag la somn, ci caută hrană şi primăveri cu ninsori târzii şi veri caniculare.

Totodată, se arată în comunicat, sursele de atracţie din comunităţile locale şi din împrejurimile lor, cum ar fi gunoaiele neevacuate la timp, resturile de abatorizare lăsate la marginea satelor şi livezile abandonate îi determină pe urşi să se apropie tot mai mult de spaţiile locuite şi de oameni.

Soluţii pentru reducerea conflictelor cu ursul

În aceste condiţii, Fundaţia Conservation Carpathia a evidenţiat că prevenţia este esenţială în reducerea conflictelor cu ursul, menţionând ca soluţii instalarea de garduri electrice în gospodăriile şi fermele aflate în zonele cu risc, organizarea de puncte de colectare a deşeurilor abatorizate, precum şi instalarea de sisteme de alertă în timp real.

În privinţa intervenţiei, fundaţia a indicat faptul că pe cele cinci fonduri cinegetice pe care le gestionează încearcă să ţină urşii la distanţă cu echipe de intervenţie rapidă, inclusiv patrule de noapte.

De asemenea, reprezentanţii fundaţiei consideră că este nevoie de o îmbunătăţire a sistemului de compensare aplicat în cazul crescătorilor de oi sau vaci care au suferit pagube în urma atacurilor urşilor.

Privitor la eventualele măsuri de reducere a populaţiei de urşi, Conservation Carpathia a transmis că eforturile autorităţilor ar trebui să se concentreze pe exemplarele de urşi care stau la marginea drumurilor, care vin în localităţi şi obişnuiesc să se hrănească din gunoaie sau din grajdurile oamenilor.

„Monitorizarea genetică a urşilor pe o suprafaţă de 120.000 ha din Munţii Făgăraş, Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa şi Munţii Leaota, pe care am derulat-o de-a lungul a şase ani, din 2017 până în 2022, a identificat cumulativ 504 urşi (289 masculi şi 215 femele). De-a lungul acestor ani am observat o dinamică în populaţia studiată de noi. Spre exemplu, doar 20% din urşii identificaţi în 2017 au mai fost detectaţi şi în 2022, restul fiind animale noi. Nu ştim încă care sunt ratele de mortalitate şi natalitate anuale", se explică în comunicat.

Din datele colectate, Fundaţia Conservation Carpathia a constatat că densitatea locală a crescut de la 18,6 urşi/100 kmp în 2017 (95% interval de încredere = 18,3 - 21,9) la 23,8 urşi/100 kmp în 2022 (95% interval de încredere = 22,3 - 31,7).

„Numărul urşilor problemă şi al pagubelor generate de aceştia fluctuează de la an la an şi nu sunt direct proporţionale cu creşterea densităţii de urşi. Ce putem spune cu certitudine este că cea mai mare parte din urşii problemă sunt masculi şi mulţi dintre ei fac pagube în sate doar ocazional. Unii dintre aceşti urşi învaţă că în sate găsesc uşor mâncare şi se specializează pe hrană antropică. Astfel de urşi ajung să terorizeze comunităţile locale dacă nu există o strategie de prevenţie şi intervenţie care să îi vizeze", se mai arată în comunicatul fundaţiei.

În contextul creșterii populației de urs pe teritoriul țării, dar și schimbării de comportament a speciei și a interacțiunilor tot mai dese cu localnicii, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a decis înăspirea măsurilor de supraveghere a speciei.

Traseele turistice expuse interacțiunilor dintre om și urs vor fi identificate și monitorizate constant, iar panouri de avertizare cu privire la prezența urșilor în zonă vor fi amplasate.

De asemenea, în traseele turistice ce prezintă zone de risc, autoritățile vor monta camere de supraveghere a faunei cu transmiterea imediată a imaginilor, cu scopul de a identifica în timp real prezența urșilor în zonele traseelor amenajate, frecventate de turiști.

Citește și: Un urs și-a făcut apariția în orașul Plopeni