Procurorul general al României a declarat marți, la prezentarea bilanțului Ministerului Public, că România a fost expusă, în ultimii 2 ani, unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid, care au vizat subminarea încrederii în instituțiile statului și amplificarea tensiunilor sociale.

Potrivit lui Alex Florența, campaniile de dezinformare și manipulare coordonată în mediul online, precum și tentativele de delegitimare a instituțiilor fundamentale ale statului, au speculat vulnerabilități reale sau percepute și au exploatat nemulțumiri sociale latente.

„Aceste tehnici nu sunt întâmplătoare. Ele amplifică emoții colective pentru a genera polarizare și neîncredere”, a afirmat procurorul general, subliniind că fenomenul atacurilor hibride reprezintă o provocare majoră pentru funcționarea statului de drept.

Presiuni asupra sistemului judiciar

În discursul său de bilanț, Alex Florența a arătat că sistemul judiciar a fost supus, în ultimul an, unor presiuni semnificative - unele legitime, altele deliberate, parte a unor campanii de delegitimare.

Procurorul general precizat că, într-o democrație, critica este firească și necesară, însă atunci când aceasta se transformă în generalizări asupra întregului sistem și generează neîncredere sistematică, riscurile depășesc cadrul instituțional și afectează însăși funcționarea statului de drept.

Perioada 2023-2026, una dintre cele mai complexe etape

Procurorul general a caracterizat intervalul 2023-2026 drept una dintre cele mai complexe etape din evoluția postdecembristă a Ministerului Public, marcată de suprapunerea unor vulnerabilități structurale interne cu provocări externe fără precedent.

În 2023, instituția - în special Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - se confrunta cu un deficit istoric de personal, o organizare rigidă și lipsa unor reglementări interne adaptate noilor realități operaționale.

Mandatul 2023-2026 a fost orientat, potrivit lui Alex Florența, către stabilizarea instituțională, refacerea capacității funcționale și modernizarea managementului judiciar.

Măsurile au vizat gestionarea crizei de personal și a volumului mare de dosare, reorganizarea structurală a parchetelor, creșterea gradului de specializare și implementarea unui amplu program de digitalizare.

Indicatori îmbunătățiți și reorganizare pe criterii de specializare

Printre rezultatele menționate se numără stoparea creșterii stocului de dosare - pentru prima dată în ultimul deceniu -, creșterea operativității în soluționarea cauzelor, scăderea ratei achitărilor la un minim istoric și consolidarea capacității de recuperare a prejudiciilor.

De asemenea, Parchetul General și-a adaptat structura la noile tipuri de infracționalitate, inclusiv în domeniul amenințărilor hibride, al tentativelor de influențare a proceselor democratice, al extremismului și discursului instigator la ură.

Adoptarea unui nou regulament de ordine interioară a permis reorganizarea instituției pe criterii de specializare, înlocuind abordarea generalistă anterioară, în care procurorii instrumentau cauze din toate domeniile, indiferent de complexitate.

Potrivit procurorului general, aceste măsuri au contribuit la consolidarea funcțională a Ministerului Public și la întărirea capacității sale de reacție în fața noilor provocări de securitate.