Rundele de alegeri au evidențiat o Românie divizată.

Atitudinea politicienilor a hrănit valul conspiraționist, a dat naștere teoriilor alternative și a mărit terenul fertil al extremismului, relatează Radio România București FM.

"Oamenii sunt liberi să opteze"

"Avem o problemă când admiri un criminal de război ca [Ion] Antonescu sau în momentul în care admiri și saluți ca legionarii, care știm foarte bine la ce crime au recurs în perioada interbelică. Acolo avem o problemă cu partidele care frizează cu extremismul. Câtă vreme vrem să vorbim doar despre o altă opțiune, [nu e] niciun fel de problemă.

Oamenii sunt liberi să opteze, să creadă că Rusia este soluția, modelul alternativ și noi - ca societate democratică - și reprezentanți, în general, ai societății libere ar trebui și avem datoria să explicăm mai mult oamenilor ce a însemnat comunismul, ce înseamnă totalitarismul și care sunt riscurile să mergem pe direcția autocratică, autoritaristă de tip putinist sau de tip comunist chinez.

(…) în momentul în care nu există comunicatori și oameni de imagine, de relații publice și buni vorbitori pentru știință, pentru administrație, pentru luarea deciziilor, în clipa aceea apar conspirațiile și conspiraționiștii. Apar zvonurile, apar dezinformările, apar părerologii și în momentul acela ajungem într-o pseudo-știință și de aici e un pas, mai ales până la fanatism", spune profesorul Antonio Momoc, fost decan al Facultăţii de Jurnalism și Științele Comunicării, invitat într-o ediție specială a emisiunii "În comunitate", realizată de Răzvan Ursuleanu.

Nevoia unui compromis politic matur

"Rezultatele alegerilor [parlamentare] impun formarea unor coaliții greu de acceptat pentru anumite partide, însă esențiale pentru stabilitatea politică. Un exemplu ar fi o posibilă colaborare USR cu PSD, chiar dacă acest lucru contravine filozofiei politice ale acestor partide și se abate de la mesajul electoral de dinaintea scrutinului.

Fără o cooperare strategică, există riscul ca România să fie îndepărtată de valorile democratice și să intre pe un drum cel puțin periculos. Este nevoie urgentă de o strategie comună care să reunească partidele proeuropene și să combată tendințele extremiste (...)

Elena Lasconi, USR și electoratul USR trebuie să dea dovadă de maturitate și înțelegere în relația cu PSD. Cei de la USR sunt obligați, în acest context foarte grav, să meargă la negocieri, indiferent cât de greu le este să înghită această practică, dar politica înseamnă arta compromisului, politica înseamnă și rezonabil, politica, mai ales în democrație, înseamnă dialog și înseamnă compromis”, a adăugat Antonio Momoc.

Regulile jocului electoral au fost schimbate în social media.

În anumite cazuri, confuzia a fost creată de partide cu denumiri și sigle asemănătoare și a influențat opțiunile alegătorilor, iar acest lucru a devenit un punct nevralgic al acestor alegeri.

"Au fost discuții legate de faptul că au mai apărut două partide cu sigle și denumiri asemănătoare, Partidul Social Democrat Unit, respectiv Independent, care aveau efectiv aceste litere adăugate Partidului Social Democrat, partidul, să zic așa, cu șanse mai mari la vot. S-a discutat foarte mult că voturile de la PSDU au mers artificial către această formațiune, oamenii greșind, pentru că, în anumite județe, tragerea la sorți a dus PSDU înaintea PSD-ului pe buletinul de vot. Omul a văzut PSD, nu s-a mai uitat că mai există încă un cuvânt și a ștampilat pur și simplu", a spus Flavia Voinea, managerul București FM.

Citește și: România se pregătește pentru turul decisiv al alegerilor prezidențiale (AFP)