Președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning a analizat, în ultima zi din 2024, principalele evenimente ale anului și a vorbit despre provocările perioadei următoare.

Iulian Chifu susține că raporturile de forță se schimbă în mod turbulent peste tot în lume.

“Se schimbă viziunile, se schimbă lideri, se modifică politici și ele se raportează la interesele și reașezările globale. Primăvara arabă a venit cu descoperirea social media și impactului său. Înainte, revoluțiile colorate n-au avut asemenea instrumente. Ulterior, am văzut dezvoltări de altă natură tehnologică: dronele. Nu am avut în Nagorno-Karabah o confruntare între o armată sovietică de tip sfârșit de Război Rece, început de post-Război Rece a Federației Ruse, cu o armată de secol 21, cu drone turcești, israeliene, cu tehnologie militară de altă generație”, a afirmat profesorul pentru Radio România Actualități.

Acest tip de schimbări se traduc în teren, ulterior, și cu o schimbare de poziționare la nivel global.

Iulian Chifu subliniază că avem, în mod cert, o lume mai multilaterală și mai democratică, pentru că astăzi un stat poate peste noapte să aibă să dobândească o tehnologie, să aibă acces la o categorie de resurse foarte importante pentru o tehnologie existentă.

În această realitate, greutatea strategică, a intereselor unui stat la nivel global crește în mod exponențial dincolo de teritoriu, cetățeni, forțe armate sau investiții în armată.

Schimbărilor li se adaugă și componenta hibridă.

În opinia lui Iulian Chifu, un rol esențial îl are viteza de schimbare.

“Nu mă refer doar la zona războiului informațional, ci și la celelalte instrumente hibride. Deci, este vorba despre formulele de acțiune care, în primul rând, vizează societățile în întregimea lor. Nu mai e vorba că se confruntă armate sau state, ci societățile sunt atacate în fibra lor. Desigur, sunt utilizate vulnerabilități caracteristice fiecăreia în parte. Dar la origine, fiecare dintre principiile și valorile democratice au fost considerate vulnerabilități și s-au construit instrumente de valorificare a acestora”, a spus specialistul în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Modificări privind războiul informațional s-au înregistrat încă din 1991.

“Nu apăruse bine Federația Rusă și avem primele modificări. Gândiți-vă cam cu vreo 11 ani înainte ca cineva din România să se uite cu atenție la elemente care țineau de prestigiu, de imagine, de țară, de elementele, să zicem, din basics, din nivelul zero al unui război informațional. Este vorba despre subminarea imaginii unui stat prin atacuri directe, orchestrate extern în tot ceea ce privea interese fundamentale ale statului. Subliniez și vreau să facem diferența: nu vorbim de interese personale, ale unor personalități, ci e vorba de interesele statului democratic român”.

Iulian Chifu subliniază că este important să creștem reziliența societală, să investim în dezvoltarea capabilităților de apărare, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

“Știm foarte bine că Rusia își dorește o capitulare din partea Ucrainei, că va folosi acest interval de timp ca să-și reașeze golurile care se manifestă, că e vorba de armată, că e vorba de producție militară, că e vorba de pregătire. Dar, iată, Rusia a trecut deja la o economie de război și ea nu se va opri, ea va merge mai departe. Nici Stalin n-a oprit-o. Și nu uitați, următoarea țintă este NATO. Dacă Ucraina cade, noi urmăm. Deci e motivul pentru care și noi trebuie să ne pregătim și să avem toate argumentele ca să realizăm o descurajare credibilă”, subliniat expertul.

Potrivit lui, trebuie descurajată perspectiva ca Rusia să genereze un război asupra NATO, iar aceasta se face nu capitulând și nu schimbând regimul democratic sau apartenența la UE, la NATO, ci consolidând cele două organizații.

Realegerea lui Donald Trump și decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din România sunt, în opinia lui Iulian Chifu, cele mai importante evenimente ale anului care tocmai s-a încheiat.

Citește și: Șefii poliției Hamas, uciși într-un atac