Programul de guvernare arată că Ministerul Finanțelor va fi pilonul central al reformei administraţiei publice şi al garantării sustenabilităţii economice a României.

„Ministerul va conduce procesul de reformă structurală a aparatului bugetar, de digitalizare a relaţiei stat-contribuabil şi de reorganizare a cheltuielilor publice în funcţie de impactul socio-economic real.

Va deveni actorul principal în consolidarea încrederii în mecanismele fiscale ale statului, prin politici bazate pe evidenţă, eficienţă în colectare, reducerea risipei şi parteneriate solide cu mediul privat şi autorităţile locale.

Direcţiile de acţiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate şi Creştere şi cu obiectivele de convergenţă economică stabilite la nivel european”, arată documentul.

Măsurile avute în vedere în cadrul Ministerului Finanțelor

Conform programului de guvernare, Ministerul Finanțelor va avea în vedere măsuri precum reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului şi ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală-Autoritatea Vamală Română, care va include comasarea direcţiilor redundante.

O altă măsură va fi clarificarea atribuţiilor între componentele aparatului central şi regional şi stabilirea rolului Ministerului Finanțelor de structura de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor, potrivit Agerpres.

Printre măsurile avute în vedere în cadrul Ministerului Finanțelor se mai numără şi stabilirea unei unităţi centrale de prognoză bugetară şi sustenabilitate fiscală, conectată instituţional cu Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, Institutul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a României.

De asemenea, este avută în vedere crearea unui centru naţional de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activităţii de asistenţă contribuabili la nivelul Ministerului Finanţelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard şi răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

Reorganizare la ANAF

Totodată, ANAF va fi reorganizată atât din perspectiva structurii cât şi a proceselor. Astfel, se are în vedere centralizarea activităţii structurilor suport şi a deciziilor pentru analiza de risc, reducerea numărului posturilor de conducere şi a direcţiilor generale, stabilirea de indicatori de performanţă şi reformă pentru creşterea încrederii contribuabililor în serviciile fiscale.

O altă propunere din Programul de guvernare se referă la depolitizarea funcţiilor de conducere la nivel regional şi local şi organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcţiilor de conducere, respectiv reducerea cazurilor de exercitare cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante, folosirea de bodycam de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control şi teste integritate pentru inspectorii antifraudă şi personalul vamal.

Sustenabilitatea datoriei publice va fi asigurată prin: menţinerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB şi a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene; finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe; accesarea pieţelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori şi folosirea instrumentelor financiare derivate.

Printre programele de finanţare /dezvoltare prioritare se mai numără derularea unei analize de impact a tuturor programelor naţionale, scheme de ajutor de stat şi proiecte de investiţii cu finanţare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficienţă scăzută sau redundanţă faţă de alte surse de finanţare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora.

Se adaugă și lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanţare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanţă, alocărilor anuale şi stadiului de implementare şi condiţionarea demarării programelor noi de finanţare de evaluarea impactului economic şi social al fiecărui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsurile de dezvoltare prevăzute urmăresc adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare şi cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie, înfiinţarea unui Fond de Investiţii Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat de către Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi colaborarea cu Banca Mondială, OECD şi Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări şi analize comparative internaţionale.

Măsuri pentru digitalizare

În vederea digitalizării sau „debirocratizării” au fost propuse următoarele măsuri: operaţionalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligaţii extinse de raportare digitală pentru toţi contribuabilii mari şi mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie; limitarea contrafacerii şi evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere - urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât şi al protecţiei publicului faţă de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar şi a administraţiei.

Lista continuă cu: îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul prin regândirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului, includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a înţelege relaţia sa cu ANAF şi ce se poate îmbunătăţi, digitalizarea şi simplificarea formularelor care se completează manual, inclusiv Declaraţia Unică, internet banking şi validarea stingerii creanţelor in termen scurt după efectuarea plăţilor prin utilizarea unor scheme de plăţi existente şi modificarea unor norme legislative etc.

Evaziunea ar urma să fie scăzută prin valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactur, dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor sistem de atenţionare timpurie (early warning), introducerea obligaţiei de publicare a tuturor informaţiilor/ autorizaţiilor, date de identificare ale societăţii care vinde online sub anumite platforme similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor şi de înregistrare a rezidenţei fiscale în România pentru fiecare magazin online care efectuează acte de comerţ.

În plus, este avută în vedere şi trasabilitatea financiară pentru tranzacţiile efectuate prin platforme online cu corelaţie între sistemul bancar, firmele de curierat şi sistemul vamal şi declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont.

O altă măsură avută în vedere în cazul Ministerului Finanţelor este elaborarea unei strategii naţionale pentru sustenabilitate fiscal-bugetară 2025-2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ţinte privind ponderea cheltuielilor rigide şi politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu.

Alte măsuri sunt: introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuţiei bugetare orientate spre rezultate şi publicarea indicatorilor cheie de performanţă; consolidarea rolului Consiliului Fiscal şi introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultanţilor Fiscali în spiritul transparenţei şi responsabilităţii democratice.

Lista continuă cu: introducerea în control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societăţilor intrate în proces de insolvenţă pe bază de analiză de risc; taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri şi taxarea tranzacţiilor bancare asociate acestora; taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului; eliminare facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare; revizuirea tuturor tipurilor de subvenţii acordate companiilor de stat etc.

Citește și: Parlamentul se reunește pentru învestirea Guvernului Bolojan | VIDEO LIVE